Bruges (în franceză, Brugge în olandeză), oraș situat în nord vestul Belgiei, în provincia Flandra, are un centru brăzdat de canale, construite începând cu secolul al XII-lea, care au contribuit la prosperitatea acestei localități, centru comercial, specializat în industria lânii și a postavurilor.
Centrul istoric al orașului este înconjurat de canale largi pe care mai circulă și azi barje, venind de la marele port maritim, Zeebrugge.
Pe malul canalelor exterioare funcționau la un moment dat, în secolul al XVIII-lea 25 de mori. Acum au rămas doar trei, ele fiind restaurate și reprezentând atracții turistice.
Turnul-clopotniță din piața centrală – Markt, a fost construit în 1240 și are o înălțime de 83 de metri. Este unul dintre simbolurile orașului Bruges, care face parte din patrimoniul UNESCO.
Bruges are 10 mari catedrale, cea mai faimoasă fiind Our Lady – Catedrala Doamnei. Construită începând cu secolul al XIII-lea, cu o înălțime de 122 de metri, acest lăcaș de cult catolic este cea mai înaltă clădire din oraș.
Madona cu pruncul Isus, opera lui Michelangelo din 1504, a fost achiziționată de negustorii flamanzi Jan și Alexander Mouscron și donată Catedralei Doamnei în 1514. A fost jefuită de două ori de ocupanți: în 1794 de francezi și în 1944 de germani.
În catedralele din Bruges se găsesc numeroase comori de patrimoniu. Printre acestea, o carte de miniaturi din secolul al XV-lea, în catedrala Sfântul Iosif.
Canalele interioare din Bruges sunt astăzi folosite ca artere de circulație pentru bărcile pline de turiști din toată lumea care vizitează fascinați acest oraș medieval păstrat în condiții impecabile.
Un alt mijloc de transport cu care turiștii pot face un tur al orașului este trăsura. Tariful este de 39 de euro.
Produsele de ciocolată flamande sunt vestite în lumea întreagă. La fiecare pas în Bruges sunt magazine care vând astfel de produse în cele mai năstrușnice forme.
Acest articol a fost publicat duminică, 23 septembrie 2012 la rubrica Impresii de calatorie.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.
Petru Clej se dovedeste un poet al trecerilor sale europene si fotografiile, concizia si imortalizarea realului intr-o reprezentare onirica ne incanta.
Florin, iti multumesc pentru aprecieri. As spune insa ca nu sunt deloc poet, ci reporter. De poeti nu e lipsa la romani, de reporteri da.
Un reportaj care te face sa visezi la noi destinatii de vacanta!
Navigatorilor de pe internet, in completarea fotoreportajului, le recomand si o plimbare in avantpremiera pe strazi prin intermediul lui google:
http://goo.gl/maps/wzhpZ
Petru, cei multi asa zisi poeti nu sunt decat diletanti. Un reportaj bun – poate trezi poezie, e vorba de efect, de caracterul introspectiv. Starea poetica nu se reduce doar la genul liric propriu zis,. Oricum, as dori sa mai publici asemnenea reportaje exemplare.