Degas, pentru care balerina clasică devenise obsesie, a lăsat posterităţii o galerie unică de imagini de dansatoare, surprinse într-un evantai de posturi de o rară şi frumoasă diversitate. S-ar putea crede că slăbiciunea pentru dansatoare l-a dus la sublimarea ei, încercând s-o impună ca modelul feminin ideal pentru epoca respectivă. În schimb, faţă de femeia obişnuită – nici o indulgenţă. Frumoasă sau hâdă, artistul a preferat s-o lase cât mai reală, riscând dispreţul multora dintre ele. Din potrivă, Renoir, un alt admirator al icoanei feminine, i-a divinizat imaginea, acordându-i câteva kile în plus…, ceea ce pentru secolul trecut constituia o „plus-valoare” estetică.
Astăzi, o mare parte a femeilor se regăsesc, nu prea mulţumite, cu acele câteva kilograme în plus, dăruite de Renoir, pentru care anorexia nu ameninţa artele plastice.
Braţele, sânii, chipul… pun mai puţine probleme. Dar, coborând privirea, imaginea proiectată de oglindă, nu corespunde câtuşi de puţin dezideratelor femeii actuale. Pentru a se pune în conformitate cu propriile dorinţe, corespunzând atât dictatelor modei cât şi injoncţiunilor medicale, o remodelare este posibilă graţie câtorva exerciţii simple, vizând abdomenul, fesele şi picioarele. E bine însă de ştiut că problemele siluetei „dezechilibrate” sunt frecvente, iar complexele decurgând din acestea sunt inutile şi nesănătoase. La cea mai mare parte dintre femei, când rotunjimile îşi fac apariţia, nu se repartiţia lor nu se produce în mod armonios pe toată suprafaţa corpului ci sunt stocate acolo unde nu trebuie şi unde sunt cel mai jenante.
Este o „injustiţie” datorită mai multor cauze. Pe deoparte, femeile sunt condamnate de natură să se îngraşe în partea inferioară a corpului. Hormonii, precedând menopauza, favorizează stocajul ţesutului gras în jurul coapselor, feselor şi pulpelor, antrenând apariţia celulitei, specialitate, prin definiţie, feminină. Pe de altă parte şi alimentaţiei i se poate atribui o doză de responsabilitate. Consumul dulciurilor, de pildă, atrage o priză de pondere în sectorul abdomenului, deoarece activează circuite de stocaje sub controlul hormonilor cum ar fi insulina.
Pentru a găsi o siluetă armonioasă nu-i nevoie să dai jos 15 kg., frustrându-te câteva luni. Preferabilă ar fi asocierea unei alimentaţii sănătoase, a unei bune higiene de viaţă, activitatea fizică şi un tratament medical selecţionat judicios.
Iată două exerciţii excelente care, executate în mod progresiv, produc tonificarea pulpelor şi a coapsele:
1 – Cu picioarele suprapuse, aşezat pe o parte a corpului, menţinut în echilibru cu ajutorul braţelor. Se ridică un picior cât mai sus posibil, repetând operaţia de 10 ori, după care se reia aceiaşi mişcare cu cealaltă parte a corpului. Când se parvine la executarea mişcării cu mai multă uşurinţă, se trece la exerciţiul următor.
2 – Tot de profil, se distanţează picioarele la circa 40 cm. Cu bustul de aplomb, sprijinit pe un singur braţ, se ridică coapsele cât mai sus posibil, întinzând celălalt braţ la verticală. Se reia exerciţiul de 10 ori în ambele părţi.