Seara mă urcam în nuc.
De-acolo vedeam drumul şi curtea nanei.
Veneai cu gâştele dinspre gară, de la vale.
Fluierai ca un haiduc.
Le băgai în coteţ şi te spălai pe picioare.
Eu priveam şi priveam.
După o vreme se întuneca.
Nu te mai vedeam.
Coboram trist şi mă duceam nemâncat la culcare.
Noaptea visam că vine marfarul dinspre Badon
Şuierând ca un apucat,
Şi îţi spulbera gâştele.
Şi plângeam şi plângeam.