Anul Nou este celebrarea primei zile a anului ce începe dintr-un calendar dat. Pentru calendarul solar, cum este calendarul gregorian, data zilei de An Nou este fixata de la un an la altul, la 365 zile, în timp ce el este mnobil în cazul calendarului luni-solar, cum este calendarul chinezesc. Cu toate ca zilele anului cad rar în aceiasi data de la un calendar la altul, remarcam o relativa concordanta între cele ale tarilor temperate. De fapt, ceea ce a fost interpretat ca „disparitia” vegetatiei de-a lungul iernii si renasterea în primavara a alimentat mitul foarte raspândit al renasterii ciclice a anului. Astfel ca un mare numar de zile ale anului sunt sarbatorile între solstitiul de iarna si echinotiul de primavara.
Se poate cita ca exemplu Egiptul antic, care, cu toate ca folosea un calendar civil solar, sarbatorea noul an la sosirea anuala a cresterii Nilului, aceasta crestere fiind datorata ploilor venite din partea de sus a înaltelor movile, data fiind în întregime tributara fenomenelor meteorologice. Cu toate acestea, cresterea Nilului intervenea în general, în aceiasi perioada.
Diferite calendare corepunzând cu datele Noului an în calendarul gregorian:
– Calendaril gregorian: 1 Ianuarie
– Calendarul roman: 1 Martie
– Calendarul iulian: 1 Ianuarie
– Calendarul chinezesc: între 20 Ianuarie si 18 Februarie
– Calendarul egiptean antic: 19 Iulie (cresterea Nilului)
– Calendarul persan (zoroastrian): 21 Martie (solstitiul de primavara)
– Calendarul republican (revolutionar): 22 Septembrie, Echinoctiul de toamna.
ORIGINILE Noului an
este o sarbatoare de origine pagâna care a vazut ziua spre anul 46 înainte erei noastre, sub impulsul lui Iulius Cezar, care a decis ca ziua de 1 Ianuarie sa fie ANUL NOU. Romanii au dedicat aceasta zi lui Janus, zeul pagân al „portilor si începuturilor”.
DENUMIRI ALE NOULUI AN:
– Noul an crestin
– Sarbatoarea primaverii, Noul an chinezewsc
– Awal muharram, Noul an musulman
– Rosh Hashana, Noul an ebraic
– Norouz, Noul an persan
– Yennayer – Noul an berber
Cum se sarbatoreste Noul An în diferite tari occidentale:
În Occident, obiceiul este ca sarbatoarea Noului an sa înceapa printr-un banchet în ajun, pe la orele 22, respectiv pe 31 Decembrie, denumit Revelionul Sfântului Silvestru. Cu putin timp înainte de orele 24 se împart cotioanele, se sting luminile în toata casa, iar la orele 24, sosirea ANULUI NOU, se aprind, invitatii se îmbratiseaza, îsi cer, eventual, iertare, se ciocnesc cupele cu sampanie, se cânta cântece de veselie… Pregatirile culinare constau în general din /foie gras si sampanie/, Caviar si Manciuria, urari de bine pentru anul ce începe, aruncarea serpentinelor si confetelor peste invitati, pocnitori, urmând masa, de obicei cu preparate din curcan, brânzeturi, fructe, apoi cadouri oferite de gazda invitatilor si reciproc, în final dansul…
Toate tarile din lume au diferite traditii cu ocazia Anului Nou, dar mie îmi sunt vesnic prezente în memorie, cele din România, când /familia era familie, casa era casa si masa, masa/… cu minunatul folclor traditional, sosirea cu Sorcova, Plugusorul, Ursul s.a.m.d. Acum, din pacate, familia este împrastiata în lume, urarile se fac pe virtual sau telefonic, disparând îmbratisarile calde si sincere ale parintilor, bunicilor, rudelor si prietenilor…
În final, nu-mi ramâne decât sa urez tuturor:
„SORCOVA, VESELA, SA TRAITI, SA-MBATRÂNITI, CA UN MAR, CA UN PAR, CA UN FIR DE TRANDAFIR, TARE CA PIATRA, IUTE CA SAGEATA, TARE CA FIERUL, IUTE CA OTELUL ”
„LA ANU’ SI LA MULTI, MULTI ANI, PACE ÎN LUME SI ÎNTELEGERE ÎNTRE POPOARE !