Biserica Ortodoxă din Moldova exercită o dominaţie puternică asupra politicilor publice şi intervine abuziv în exercitarea dreptului la libertatea religioasă a altor grupuri religioase. Sunt câteva constatări ale experţilor de la Centrul de Informare in domeniul Drepturilor Omului care, în perioada iunie-august, au realizat un studiu cu privire la cazurile de discriminare în rândul adepţilor altor culte religioase din Moldova.
Experţii sunt de părerea că Guvernul Republicii Moldova nu întreprinde măsuri decisive pentru a tempera implicarea Bisericii Ortodoxe din Moldova în viaţa politică. Studiul relevă un număr considerabil de cazuri de discriminare pe criteriul religios, care se manifestă în toate domeniile, inclusiv la înregistrarea grupurilor religioase, construcţia clădirilor religioase, interferenţa în activităţile religioase, accesul în şcoli şi alte instituţii de învăţământ, în domeniul educaţiei, serviciilor de sănătate şi în sfera relaţiilor de muncă, acoperire în mass-media, discursurile publice, etc.
Experţii au constat cazuri de refuz în alocarea terenurilor pentru construcţia lăcaşurilor de cult (Baptiştii, Catolicii, Luteranii). Sunt înregistrate cazuri de refuz în eliberarea autorizaţiilor pentru construcţii (Biserica Ortodoxă Basarabeană, Martorii lui Iehova, Penticostalii).
În zonele rurale se atestă numeroasele cazuri de obstrucţionare a procesiunilor funerare neortodoxe de către preoţii ortodocşi din localitate sau localnicii instigaţi de către preotul ortodox. Penticostalii susţin că cimitirul din satul Micleuşeni (raionul Nisporeni) este practic «privatizat» de către preotul ortodox local. În urmă cu 2 ani, rudele unei femei decedate, de religie creştin-evanghelică, nu au putut săvârşi înmormântarea paşnică a femeii.
Potrivit specialiştilor, cel puţin 5 grupuri religioase continuă să fie ţinta unor interferenţe nedorite în activităţile lor religioase. Interferenţele se manifestă prin insulte verbale, vătămări ale proprietăţilor grupurilor religioase sau adepţilor săi, obstrucţionări ale activităţilor religioase, agresiuni şi atacuri fizice. În majoritatea cazurilor vinovaţii nu sunt găsiţi şi traşi la răspundere.
Studiul mai arată că în ultimii doi ani, au existat 33 de cazuri de interferenţe, implicând daune şi agresiune. În anul 2010, familia stareţului congregaţiei locale a Martorilor lui Iehova din Mereni, a fost agresată de către aproximativ 6-7 săteni în timp ce se întorceau spre casă din satul vecin.
În anii 2010-2011, au avut loc intervenţii în slujbele religioase din satele Sociteni şi Bieşti săvîrşite de către preoţii ortodocşi. Fără să fi fost invitaţi, preoţii ortodocşi împreună cu un număr de adepţi localnici, au pătruns în clădire, în timpul slujbei religioase, insultând-i şi ameninţându-i cu întreruperea activităţii. Aceştia au îndemnat localnicii la ură.
Adventiştii au raportat probleme la înscrierea copiilor în grădiniţe şi şcoli, din cauza că au refuzat să fie vaccinaţi. Martorii lui Iehova au raportat că în clasele primare (clasele I-IV) la ora de Educaţie Spirituală, profesorii deseori vorbesc despre simbolurile ortodoxe, care nu sunt împărtăşite de către MI. Stareţul congregaţiei locale a MI din Mereni a raportat un caz în care un profesor de la şcoala locală a insultat copii unui adept al MI.
Grupul Islamic a raportat că fetele musulmane întâlnesc probleme la şcoală, din cauza că-şi acoperă capul cu hijab (voal): profesorii şi colegii se interesează insistent despre această practică astfel intimidând fetele.
În raport se mai menţionează că liderul grupului Falun Dafa anterior a activat în cadrul unei judecătorii din Republica Moldova. Asupra ei au fost exercitate presiuni din partea colegilor de la Consiliul Superior al Magistraturii pentru a o determina să părăsească funcţia de judecător. În cele din urmă a fost demisă din funcţie în anul 2008 pe motiv că a „încălcat etica profesională” din cauza apartenenţei sale la grupul Falun Dafa.
Studiul arată că o femeie musulmană a fost concediată din cauza că purta hijab-ul. Martorii lui Iehova au raportat un caz din Ştefan Vodă în care un adept al MI a întâmpinat dificultăţi în a se angaja la şcoala locală din cauza apartenenţei lui la Martorii lui Iehova.
La fel, pastorul grupului local Baptist din satul Colibaşi (raionul Cahul) a menţionat o problemă în legătură cu APL: urmaşilor bisericii baptiste le este refuzat dreptul de a primi asistenţă socială pe motiv că baptiştii sunt oameni muncitori şi că aceştia îşi pot asigura existenţa şi fără a primi ajutor social.
Constatările au fost efectuate în baza a 20 de interviuri conduse cu liderii celor mai numeroase grupuri religioase din Moldova şi 8 vizite de observare în localităţile rurale în care au fost raportate cazuri de încălcare a libertăţilor / drepturilor religioase sau care sunt cunoscute a fi diverse din punct de vedere religios.
Datele recensământului din 2004 arată că 93,34% din populaţia Republicii Moldova (3158 mii de persoane) sunt Creştini Ortodocşi, circa 3,06% (103 mii de persoane) sunt adepţii altor culte religioase, iar restul 3,6% (121 mii persoane) sunt atei sau au evitat să-şi declare apartenenţa religioasă. Şi aceste date, însă, sunt considerate de către experţi a fi incorecte.
Preluat cu permisiune de pe situl www.discriminare.md
constatarile au fost luate din pod…
Ion, îmi cer scuze, dar nu cred c-ai vrut să desconsideri subiectul sau autorul articolului. Că Biserica Ortodoxă rusă este partizană şi sprijinitoare făţişă a lui Vladimir Putin nu încape îndoială. Că Moldova a devenit de curând „interesantă” pentru marile state occidentale, iarăşi nu e un secret. Şi e uşor de înţeles că Moscova nu e fericită. Poate tocmai de aceea în Moldova au început să se desfăşoare acte de diversiune şi de manipulare „clasice”. Am citit despre conflicte etnice apărute peste noapte. De ce n-ar fi şi religia un domeniu de atac? Orice extremism, chiar şi izolat sau „comandat”, este imediat mediatizat şi plasat la „încălcări ale dreptului omului”, cu consecinţe deductibile: odată stârnită îndoiala, procesul de integrare europeană ar fi amânat, lungit, tergiversat. Spre bucuria Moscovei.