1. Un copil la marginea lumii
vede îngerii îngrămădiţi cu treburile lor de nimic
şi nu le păsa de visele noastre
şi într-un târziu
norii se duc
cu îngeri cu tot
rămânem cu un nod în gât
nimic nu se schimbă

Tu eşti un altfel de înger
de aceea îţi scriam că îţi sărut picioarele,
şi vei adormi
în acorduri de vals
căderi de argint
fără să ne mai întrebăm dacă luna e albastră
sau de aur.

Copilul decupează cerul şi apele în hârtia neîntinată
precum paşii săi
şi mai crede în jocurile sale că îngerii se vor întoarce curând
odată cu norii.