E Craciun din nou-al citelea o fi
De cind eram cu totii in jurul mesei mari
Prea mica era odaia-copiii toti strengari
Ce nu mai osteneau de jocuri si nazbitii
Eram prea multi atunci-pe masa prea putin
Si nu destula apa sa ne spalam pe fata
Dar cel putin v-aveam pe toti cu mine-n viata
Parinti si frati ai mei mutati in tintirim
E Craciun din nou si-n jurul mesei pline
Sunt scaune pe care nimeni nu va sta
Ce mare e odaia, ce lunga pare noaptea
In care-l astepti pe Mosul-el insa nu mai vine
E-atita loc degeaba si-atita de risipa
Ale noptii stele in bradul meu atirna
E-o liniste adinca-ca linistea din urma
Si parca timpul insusi a-nghetat in clipa
Dar oricit de departe veti fi fost purtati
Vraja noptii sfinte o sa va intoarca
Si iata, parc-aud un glas striging la poarta
E Mos Craciun urmat de mame si de tati…