Chișinău 2005. Prima vizită a președintelui Băsescu în străinătate, prilej de reparare (temporară) a relațiilor României cu Moldova lui Voronin.
Într-un recent interviu acordat postului de radio Vocea Rusiei (http://romanian.ruvr.ru/2012_08_15/85172633/), preşedintele suspendat al României, Traian Băsescu, a răspuns la următoarea întrebare:
Vocea Rusiei: Dvs. consideraţi că România şi Moldova trebuie să devină un singur stat?
Traian Băsescu: Nu. Suntem două state independente şi eu consider că Republica Moldova poate deveni membră a Uniunii Europene şi atunci graniţele dintre noi nu vor mai avea decât valoare istorică pentru că cetăţenii Uniunii Europene circulă liber dintr-o ţară în alta. Deci obiectivul nostru, şi este un obiectiv afirmat şi consecvent susţinut în interiorul Uniunii Europene, este ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene, dacă ea vrea. N-o obligăm că n-avem cum.
Declaraţia i-a şocat şi scandalizat, probabil, pe partizanii unirii României cu Republica Moldova, dar, venind din partea lui Băsescu, ar trebui să-i pună pe gânduri.
Scriam recent că Băsescu rămâne popular în Republica Moldova (http://www.acum.tv/articol/56283/) şi de aceea răspunsul său dat în interviul acordat postului de radio Vocea Rusiei nu este unul întâmplător.
De la începutul mandatului său în 2004, preşedintele Băsescu a adoptat sintagma: “acelaşi popor, două state”, diferit de lozinca regimului Iliescu-Năstase, care vorbea de “două state româneşti”, care provoca mare iritare la Chişinău în rândul demnitarilor regimului Partidului Comuniştilor (PCRM), condus de Vladimir Voronin.
Poate părea o diferenţă minoră, cert este că relaţiile dintre România şi Republica Moldova s-au ameliorat oarecum după 2005 şi pe fondul deteriorării relaţiilor Chişinăului cu Moscova, care a durat până în 2007.
Băsescu a realizat că politica demagogico-patriotardă cu Poduri de Flori sau “fraţii de peste Prut”, era plină de retorică, dar goală de conţinut. A trecut la fapte şi a militat pentru ceea ce îi interesează mai mult pe cei din Republica Moldova – redobâdirea cetăţeniei române.
În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, paşaportul românesc capătă pentru cetăţenii Republicii Moldova putere de covor magic.
Legea a fost modificată în 2009 şi înlesneşte procedura de redobândire a cetăţeniei române.
România şi Uniunea Europeană
O astfel de acţiune politică a generat nemulţumire în unele cercuri de la Uniunea Europeană pentru că, la limită, ar putea duce la crearea de până la trei milioane de noi cetăţeni ai UE.
Băsescu a realizat că în condiţiile apartenenţei României la UE o unire cu Republica Moldova ar fi practic imposibilă, deoarece ar însemna o extindere pe uşa din dos a Uniunii, deci ar fi complet inacceptabilă.
Ce mai realizează Băsescu şi nu pare să realizeze covârşitoarea majoritate a cetăţenilor din România (care se pronunţă în dondaje de opinie în proporţie de 90% în favoarea unei astfel de uniri, probabil nestând prea mult pe gânduri ca să vadă ce ar implica asta) este că actul de voinţă pentru o Unire sau chiar pentru integrarea europeană trebuie să vină DIN REPUBLICA MOLDOVA.
Or aici realitatea e cu totul alta decât îşi imaginează cetăţeanul de rând din România.
Unirea – o cauză minoritară
Un sondaj IMAS Chişinău de anul trecut arată că doar 7% dintre cei chestionaţi se pronunţă în favoarea Unirii cu România.
Nici aderarea la Uniunea Europeană nu se mai bucură în Republica Moldova de un sprijin covârşitor, oscilând în sondaje recente în jurul valorii de 50%.
Bine, veţi zice, un sondaj sau chiar mai multe nu înseamnă nimic. Aşa e, numai că toate aceste lucruri trebuie puse în context şi luate în dinamică.
Să luăm de pildă recensământul populaţiei din 2004, când 2% s-au declarat români, faţă de 76% moldoveni, 15% au spus că vorbesc româna şi 60% moldoveneşte. Recensământul a fost efectuat doar în partea de teritoriu controlată de guvernul de la Chişinău, unde procentul de românofoni este mult mai mare decât în regiunea separatistă autointitulată Republica Moldovenească Nistreană.
S-a spus că acest recensământ a fost falsificat la ordinul regimului Voronin. Se poate, dar nu cred că se poate contesta faptul că majoritatea românofonilor din Republica Moldova se consideră moldoveni.
Bineînţeles că asta nu se suprapune pe opţiunea unionistă, dar aceasta este cea mai redusă dintre opţiuni.
Această opţiune a fost testată o singură dată la urne, pe 6 martie 1994, la sondajul sociologic “La sfat cu poporul” – în fapt un cvasi-referendum – când pe o participare de 75%, 95,4% s-au pronunţat în favoarea unui stat independent şi suveran, Republica Moldova.
Sondajul (cvasi-referendum) a avut loc la o săptămână după alegerile parlamentare în care Partidul Democrat Agrar şi Blocul electoral Partidul Socialist şi Mişcarea Unitate/Edinstvo – ambele anti-unioniste şi predominant românofobe au obţinut împreună 2/3 din voturi şi 84 din cele 104 mandate în parlament.
Chiar dacă situaţia s-a mai schimbat în ultimii 18 ani, partidele anti-unioniste au fost întotdeauna majoritare.
De pildă, la ultimele alegeri parlamentare, PCRM şi Partidul Democrat (PDM – condus de Marian Lupu, fost în PCRM, care se consideră moldovean şi vorbeşte “moldoveneşte”) au obţinut împreună peste 50% din sufragii şi 57 de mandate din 101 în Parlament.
Celelalte două partide reprezentate în Parlament – Partidul Liberal Democrat (PLDM) şi Partidul Liberal (PL) – deşi “pro-româneşti”, nu au înscrisă în statut cauza unionistă.
Liderul PL, Mihai Ghimpu, se declară unionist cu titlu personal, iar în februarie 2011 l-am auzit la Chişinău spunând că unionismul nu aduce voturi în Republica Moldova, ci dimpotrivă.
Singurul partid declarat unionist este minusculul Partid Naţional Liberal (PNL), condus de Vitalia Pavlicenco, care a obţinut 0,64% din voturi în alegerile parlamentare din 2010.
Biciuirea unui cal mort
Toate acestea îi sunt binecunoscute lui Traian Băsescu, care ştie şi că la Bruxelles nu este deloc populară ideea unei uniri a unui stat membru cu cea mai săracă ţară a Europei, care nu-şi controlează teritoriul şi unde pe deasupra mai fiinţează şi o enclavă separatistă controlată de Rusia.
Aşa cum spune de fapt preşedintele suspendat al României, dragoste cu sila nu se poate. Până ce moldovenii nu se vor fi convins singuri de beneficiile aderării la UE (oricum o Fata Morgana la ora actuală), nemaivorbind de unirea cu România, până atunci asta nu va rămâne decât o iluzie sau material pentru demagogie patriotardă.
O persoană, altfel bine informată, afirma pe Facebook: “Din păcate, trebuie să vă spun că asta cu unirea în cadrul UE e fabricată tot prin laboratoarele EST”. Veşnica pasiune a românilor pentru teoria conspiraţiei.
Dar aşa cum spunea în interviul din care am citat un fragment la începutul acestui articol, Băsescu nu este un duşman al Rusiei. El este conştient că vecina de la răsărit este o forţă care trebuie luată în seamă.
Iar Rusia are interese clare în Republica Moldova care adeseori nu converg cu cele ale României sau chiar ale Uniunii Europene.
În aceste condiţii – lipsa vizibilă de apetenţă a cetăţenilor Republicii Moldova şi conjunctura internaţională – unirea României şi a Republicii Moldova este un cal mort care nu mai merită biciuit. În acest caz sunt absolut de acord cu Băsescu.
Cum calificați atitudinea lui Traian Băsescu față de o eventuală unire a României cu Republica Moldova? Votați în sondajul revistei ACUM www.acum.tv/sondaj/
Domnul Preşedinte Traian Băsescu are dreptate. E un om politic matur ştie ce vorbeşte , spre deosebire de Victor Ponta care este un om nestatornic, întortochiat, sinuos, şerpuitor, cel ce veşnic îşi schimbă direcţia, cel pe care nu se poate conta – Psalmul 77 – la fel şi Crin Antonescu parcă ar fi fraţi.
Ce legătură au Ponta și Antonescu cu conținutul acestui articol?
Foarte de acord cu domnul Clej: Băsescu nu este „împotriva” Rusiei, cum nu este „împotriva” unirii Moldovei cu România; dincolo de declaraţii şi diplomaţie, sunt zecile de realităţi care trebuie judecate şi rezolvate corect pentru toată lumea implicată; multe dintre acestea depind chiar de moldoveni (români, româno-moldoveni şi ruşi). Mă gândesc că, dacă sovietizarea (cu strămutări, neantizări şi exiluri) a fost o calamitate, procesul nu se poate repeta în sens invers (dacă românizarea poate fi sensul invers), niciun argument din lume nu ar justifica o asemenea intervenţie. Nu poţi face un rău (nici în numele binelui) de două ori. Putem sprijini, nu incita şi nicidecum impune. De aceea am pus ghilimele mai sus. Nostalgiile imperialiste putiniene, „Ubi sunt…?”, sunt la fel de fără corespondenţă în realitate, cum să spun, ca şi harta Ungariei Mari, pe care o tot agită, aberant, unii. Şi încă autonomie este una, dar unirea cu altă ţară, în numele populaţiei majoritare sau militante este cu totul altceva. Recunosc că poate fi un pretext excelent pentru discursuri, pentru mascarea adevăratelor scopuri, chiar pentru propria incapacitate, însă lumea a crescut, chiar dacă unora nu le vine să creadă, pe ansamblu s-a maturizat. Şi se gândeşte din ce în ce mai serios la definiţia libertăţii.
Tema e abordata tendetios. Nu este vorba de Unire. Ea s-a produs in 1918. Acum este vorba de Reunificarea celor doua componente ale unui si aceluasi popor. Nu inzadar s-a turnat ata apa la radacina moldovenismului etc. Acum Reunificarea poate fi facuta prin alte mijloace, stiintifice, educationale, culturale etc. la acest capital — cam putine rezultate. Nici mamss media nu e la nivel. Nu poti gasi ziare romanesti la Chisinau. Nu poti circula liber. Sunt nevoie de multi,bani, nervi si timp pentru a obtine o viza. Oare asa se face Reunificarea ??? Pe cand alte state deschid vize pentru 10 ani, permanente, Statul Romania, le acorda cu prudenta. Personal, asi prefera o viza permanenta, un buletin pentru toata viata, decat cele temporare. iar cei care incalca legislatia, sa le se retraga si viza si actele acordate
Ce ma distreaza pe mine cand cineva care nu e de acord cu ce scrii zice ca esti „tendentios”. Nu stiu de ce dar imi aduce aminte de limbajul oficial din vremea comunismului.
Deci Unirea s-a facut in 1918, intr-o cu totul alta conjunctura si intre teritorii care azi nu mai exista in forma de atunci.
Mai mult, frontierele de azi au suferit modificari recunoscute international prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947, actul final CSCE de la Helsinki din 1975, confirmat de summitul CSCE de la Paris din 1990, declaratia de independenta a Republicii Moldova din 27 august 1991, recunoscuta de Romania (prima tara care a recunoscut declaratia), primire RM ca stat membru cu drepturi depline la ONU pe 3 martie 1992.
In plus, Romania a devenit membra a Uniunii Europene in 2007 si cum UE este o uniune POLITICA, acest statut ii impune niste obligatii cand vine vorba de circulatia persoanelor din afara UE, care exclud pomenile cu vize pe 10 ani pomenite de Niku.
Si in general ar fi recomandabil ca cei din Republica Moldova , unde unionismul e un curent minoritar, sa inceteze cu acest pomanagism fata de Romania de parca aceatsa tara le-ar fi indatorata masiv si pe eternitate.
Ce tot aveti cu moldovenii?De ce nu va plac?Ceea ce se face din partea Moldovei si a Romaniei, e totul in folosul unirii,care in realitate este infaptuita.Altceva este:lipsesc hirtiile oficiale.Cum sa spuna Basescu rusilor,ca vrea unirea cu Moldova?E mai convenabil sa le spuna, ca nu doreste acest lucru.Si unde ,ma rog, ati intilnit politicieni care fac ceea ce vorbesc?Basescu nu e o exceptie:spune rusului una,dar in fapte tot teritoriul Moldovei este locuit de romani.Consultati-va la consulatele de la Cahul si Balti,inloc sa cintati floricele pe cimpiile Romaniei.
Bizara acest comentariu al lui „Tampiza” – Unirea este la ani-lumina distanta, nu in ultimul rand deaorece reprezinta o extindere pe usa din dos a Uniunii Europene, deci ar reprezenta o incalcare a obligatiilor Romaniei fata de aceasta uniune politica. Cat despre moldoveni, asa cum am scris si cum arata toate datele obiective, ei nu doresc unirea. Pasaportul romanesc, adsta e alta chestiune.
Pasaportul romanesc e tocmai ce trebuie pentru reunire.Numele de familie Tampiza,l-ati pus intre ghilimele,ati avut temerea ca literele se vor extinde,vor aparea unele noi in acest cuvint?sau credeti ca e un nume ireal?Si de ce comentariu bizar?Eu sunt un om cit se poate de real,cu mici drepturi de-a comenta vorbaraia desearta.De ce va uimeste acest fapt?
Vorbaria „desearta” este demagogia patriotarda despre unire. Majoritatii acelora care iau pasaport romanesc, printre ei si rusi, ucrainieni, gagauzi, etc, nu le pasa de unire, o cauza puternic minoritara in Republica Moldova. daca cumva sunteti una si aceeasi persoana cu lidera organizatiei Cahul a minusulului Partid National Liberal din Republica Moldova (0,6% la alegerile parlamentare din 2010) http://pnl.md/index.php?option=com_content&task=view&id=489&Itemid=30 atunci atitudinea dumneavoastra se explica: cu cat esti mai insignifiant politic, cu atat faci taraboi mai mare si arunci fumigene, doar-doar te-o lua cineva in serios.
Isteria antiromaneasca raspandita de domnul autor al articolului este de gust prost, lipsita de originalitate si absolut insignificanta din punct de vedere a cursului istoric. Apa curge, pietrele raman.
„Alexandru Grosu” e foarte tare la invective, foarte slab la argumente.
Domnule Petru Clej,ma bucur nespus de mult ca sunteti onest cu DVS insasi,atunci cind recunoasteti ca faceti demagogia patriotarda despre unire pe blogul DVS.DVS numai vorbiti,dar cineva chiar o face aceasta unire,fie gagauz ,rus,ucrainian etc.0,6% este suficient pentru a pastra PNL in Moldova.Curind acest procent va fi inlocuit cu unul mai gras,din care poate chiar si DVS veti face parte,transformindu-l in unul majuscul.Imi vine a ride ca ati rascolit tot internetul sa vedeti cine e persoana Tampiza.Sunteti curios Domnule!Daca se poate,va fac o mica observatie:pe de o parte imi aruncati ca sunt insignifiant politic,dar pe de alta parte cautati persoana pe paginile internet.Deja sunt „signifiante”.Pina la urma va contraziceti.De ce?
Doamnă Tampiza, pe scurt:
1) Nu eu fac demagogie patriotardă, ci dumneavoastră, cu această unire – o cauză minoră în Republica Moldova.
2) N-am răscolit tot internetul, mi-a luat 30 de secunde ca să vă demonstrez că nu faceți altceva decât propagandă politică pentru un partid inexistent.
3) Ăsta e ultimul mesaj de propagandă politică pe care-l mai publicăm aici. Dacă aveți contra-argumente la acest text, nu demagogie patriotardă, vă rog să le prezentați. Dacă nu, nu vă mai obosiți, aceasta este o revistă, nu blog, ca cel al liderei dumneavoastră de partid, unde fiecare scrie ce gogomănii îi vin în cap, că Franța susține Unirea și că Merkel a venit la Chișinău să negocieze unirea.
Doamna Tampiza,
Revista ACUM.tv apartine exclusiv CITITORILOR. Daca comentariile sunt de natura demagogice patriotarede, aceasta revista nu publica astfel de comentarii. Noi nu suntem aici sa facem propaganda pentru NIMENI si NIMIC.
Daca doriti sa scrieti un comentariu fara demagogie patriotarda,xenofobia, antisemitism, homofobia, va vom publica comentariul cu placere si chiar va incuram s-o faceti.
Va multumin ca cititi ACUM.tv
Dar daca 70 de procente din populatia R. Moldova ar fi unionista, ar fi bucuros autorul acestui articol? Ar spune atunci: Bun venit fratilor in tara noastra?
Aici nu e vorba de bucurie, ci de realitate. Ce-ar fi dacă ar fi? Ăsta nu e un mod inteligent de a discuta. Aștept contra-argumente ancorate în realitate.
De cand Romania este vecina cu Rusia? Din punct de vedere geografic desigur) si nu metafizic))) deoarece imi fac impresia ca romanul, cand doarme, tot se vede vecin cu rusii)))
De când este România vecină cu Rusia? De exact 150 de ani de când a luat ființă. Desigur, nu în sens strict geografic în permanență. Nu se cunoaște lucrul acesta?
rusia a luat fiinta de 150 ani? nu ma amuzati, statul centralizat rus isi are inceputurile istorice din sec.14-15, si nu e cazul sa relatez biografiile lui Ivan III sai Ivan cel Groaznic, sau Petru I, care a consolidat Imeriul Rus la 1721 daupa Pacea de la Nistad, oricum e mai mult de 150 ani). Dar obiectiv vorbind la momentul actual, pe data de 27 august 2012, Federatia Rusa se afla la o distanta de 1000 km departare de Romania) daca e sa folosesc procedeele d-voastra de obiectivitate, atunci cand vorbiti despre curentul unionist din Republica Moldova. Personal am pasaport romanesc din 1994, si mi se pare dezgustator sa spui *pasaportul romanesc e altceva…*, cunosc realitatea, stiu ca multi basarabeni, care se considera moldoveni, au pasapoarte romanesti, din careva scopuri pragmatice, ma rog, nu toti oamenii pot fi convinsi prin idealuri). Si, iarasi, folosind interesul d-voastra pentru istoria Rusiei), v-as sugera sa navigati prin net cautand informatii despre Marea Adunare Nationala din 27 august 1989,si sa-mi spuneti daca 700000 sau aproximativ un milion, dupa estimarile oficiale, fac mai mult de 7% din populatie…
Galiuk77 (ca toți cei ca el/ea nu are curajul să-și dezvăluie identitatea) caută pe internet, dar nu ceea trebuie. Numele „România” a fost folosit pentru prima dată în 1862. Declarația de independență a Republicii Moldova a fost făcută la 27 august 1991 (nu 1989), iar 7% e procentulde unioniști la sondajul IMAS din 2011. Unioniștii sunt o mică parte a celor care trăiesc în Republica Moldova. Dacă galiuk77 are contra-argumente serioase, nu date false, îl(o) rog să le prezinte.
M-au amuzat mult ultimele patru ecouri. Am ras cu pofta. Ma refer la cei 150 de ani, Ivan cel Groaznic si partea mica de unionisti.
Alexandru Grosu se amuză dar îi lipsesc argumentele. Oricum, se face că plouă atunci când i le cer.
Cand citesc articolele si comentariile multstimatului domn Clej despre imposibila Unire din cauza Uniunii Europene, Federatiei Ruse, recesamantului lui Voronin(Ciorescu) si alte lighioane strasnice imi amintesc de Judah Ben Hur. „Prietenul lui Judah, tribunul Messala ii spunea despre Imperiul Roman, despre cezarul atotputernic: „He is god, the only god. He has power, real power on earth, not…(gestures) not that(avea in vedere iudeii si Ierusalimul). Help me, Judah. Finalul il stim cu totii. Fara argumente, dar Marea Reunire va avea loc. Si punctum.
Alexandru Grosu, când veți înțelege că dacă nu aveți contra-argumente comentariile dumneavoastră reprezintă doar propagandă demagogico-patriotardă?
Petru Clej, cand veti intelege ca fara dragoste de Tara viata omului este seaca, lipsita de vlaga si … ticaloasa.
Alexandru Grosu, când veți înțelege că demagogia patriotardă – de care dați dovadă – n-are nimic cu „dragostea de Țară”, e ticăloșie pură.
Petru Clej cand veti intelege ca ura si dispretul pe care le aveti fata de tot ce este romanesc este de o mie de ori ticalosie?
Domnule Grosu (sau cum v-oți fi numind în realitate), urmăriți comentariile pe care le postați aici: dumneavoastră sunteți cel care dovediți o ură obsesivă. Nu postați NICIODATĂ, dar NICIODATĂ, ceva relevant, doar lozinci patriotarde. Aveți impresia că sunteți „patriot”, în fapt faceți românismul de rușine.
Dle Grosu,
De cite ori citesc comentariile dv. vad insulte si nimic relevant la cele scrise in articol. Oare de ce ? Asta este o intrebare retorica, pt ca stiu motivul.
Daca nu va place ce scrie Dl Petru Clej, de ce ii cititi articolele? Faceti exercitiul cititului si scrisului? Asta este o pierdere de timp pentru dv si pt noi cititorii.
In engleza se spune: GET A LIFE!
Mr. Grosu
As long as you continue using foul language, your comments will not be published.
Good day and don’t bother writing to us, anymore.
BTW, your Enghlish is not very good. Spend your time learning it, instead of making ridiculous comments.
Bye,bye and so long
Cititi 150 pagini argumentate ale unirii in lucrarea lui George Damian,recent aparuta si prezentata la Chisinau :”Documentele anexarii Basarabiei.Corespondenta diplomatica Paris-Sankt-Petersburg,1807-1812″.Lectura placuta.
Doamna Nina Tampiza, imi pare rau, dar acesta nu este un argument. Daca aveti argumente explicati-le cu referire la textul articolului. Linkul indicat e irelevant in acest context. Asadar, faca aveti contra-argumente, aduceti-le facand referire la ceea ce vi se pare contestabil in acest text. Stiu ca pr meleagurile dumneavoastra nu se prea procedeaza asa, dar la revista ACUM avem alte standarde.
D-le Clej, ma refer la anul 2012,nu la 1862, Romania nu are vecina la est Federatia Rusa, parerea mea e ca dragostea fata de obarsie se educa in familie, mediu, basarabenii nu prea au avut alternativa serioasa la dragostea lor pentru patria sovietica si nu cred ca vor avea, din moment ce consangenii lor de peste Prut, vor lua atitudine de snobi. Am mentionat Marea Adunare Nationala, deoarece am fost participanta la acel eveniment,am vazut multimea de oameni adunata acolo si care erau idealurile lor, formulate in scandari, si ce se poate face cu aceste idealuri, atunci cand ajungi sa traiesti in conditii precare, 20 ore fara lumina, cand intr-o zi din septembrie 1998 dolarul s-a scumpit de 3 ori, lumea ramasa fara bani, nevoita sa plece in sclavie peste hotare, revenirea comunistilor…in 27 martie 2009 – 100 oameni au participat la Marsul Unirii, in 2012 – 7000. Nu prea credeam ca s-ar putea schimba lucrurile in RM. Ideea mea era ca totul poate fi educat.
Identitatea mea nu cred ca foarte mult conteaza, sunt un cetatean simplu, domiciliat departe de Casa Alba, ma numesc Galina Pavliuc, locuiesc periodic la Moscova.
Doamnă Galina Pavliuc (e bine că ați ieșit de sub anonimat și că v-ați mai domolit tonul), din 1862 (data la care a apărut statul numit România) până în 1991 a existat o graniță comună cu Rusia (sub forma sa țaristă sau sovietică). După acea dată nu mai există o graniță de jure, ci doar o vecinătate „apropiată”, dată fiind existența enclavei rusești „Republica Moldovenească Nistreană”.
Marea Adunare Națională, din câte-mi aduc aminte a fost consacrată declarației de independență și nu unirii cu România. Că s-au scandat și unele lozinci unioniste, asta e cu totul altceva. Dar după 1991 niciodată sentimentul unionist nu a fost majoritar în Republica Moldova, mai mult, a constituit o mică minoritate, așa cum argumentez în articol.
Cauze se pot căuta la suprafață așa cum faceți dumneavoastră, tăierea curentului, deprecierea dolarului (nu s-a scumpit de trei ori în septembrie 1998, atunci era 4,75 la dolar și a căzut pe la 6, și nici azi nu este de trei ori mai slab, la 12,50), „sclavia” peste hotare (unde câștigurile sunt de mizerie, nu ca pe vremea sovietelor, când pâinea era de 16 kapici și salamul de 2 ruble, ehei, ce vremuri…). Realitatea pe care nu vreți să o acceptați e alta: moldovenii de la est de Prut NU DORESC UNIREA, în marea lor majoritate, nici acum când România este în UE, fiindcă nu simt nevoia acestei uniri, mai ales din motive identitare.
Nu văd de ce „consangenii lor de peste Prut” sunt snobi. Un recent sondaj efectuat în România arăta că 87,5% ar dori unirea cu Republica Moldova., mai degrabă e atitudinea de dincolo de Prut cu „muieți-s posmagii?”, acest pomanagism al unora care văd cauza relelor doar în România și așteaptă o compensație pentru vini istorice imaginare ale celor de la vest de Prut.
Tonul,desigur ma priveste, daca voi dori pot sa mi-l schimb,nu e mare lucru.
Intre Romania si Federatia Rusa exista Republica Moldova si Ucraina, state independente recunoscute international, Transnistria nu e nicidecum un teritoriu recunoscut international ca fiind parte componenta a Federatiei Ruse, face parte de jure din RM, chiar, daca nu e controlata de aceasta, cel putin cheltuielile pentru energiile consumate le achita statul moldovenesc).
Marea Adunare am mentionat-o pe aceea din 27 august 1989 si s-a cerut atunci declararea limbii romane, nu moldovenesti), drept limba de stat si revenirea la grafia latina. In astfel de contex lozincile unioniste erau mai mult decat firesti,participantii tla acele mitinguri din 1988-91 isi cunosteau identitatea nationala deja si aveau viziuni unioniste, perspectiva de a avea un stat independent moldovenesc,s-a conturat la 1991, fiind promovata de clasa politica, nu de cetatenii simpli manifestanti, ori d-voastra vorbiti despre 20 august 1991, cand Frontul Popular a organizat a 3 Adunare Nationala si s-a cerut independenta.
In perioada de criza a caderii leului din septembrie-decembrie 1998 deprecierea monedei nationale a constituit 202%, la 4 mai 1999 s-a stabilit un curs de 10 lei per dolar si dupa aceea nu a coborat niciodata de aceasta limita.
Daca pentru d-voastra cauzele unui trai greu sunt de suprafata,ma mir de ce, pentru mine, nu sunt, demoralizeaza mult, mai ales ca in acea perioada au plecat majoritatea persoanelor, care dintotdeauna si-au dorit o viata mai buna, fara sa astepte din partea statului sau a comunismului sa le dea ceva.
Cunosc basarabeni care nu doresc unirea, cunosc rusi care nu inteleg de ce sunt moldoveni ce nu recunosc ca sunt romani, cunosc basarabeni care vor unirea, chiar daca Romania nu e tara cea mai atractiva, ideea mea este, si am subliniat asta, cifrele nu-mi creaza magia, ca totul se educa, deci, si basarabenii au dreptul la sansa de a li se educa si dezvolta dragostea pentru identitatea lor adevarata nationala.
Nu am spus ca toti cetatenii Romaniei sunt snobi, dar sunt totusi multi,nu i-am numarat din fericire),si nici sondajele nu o spun. In Ro am intalnit oameni care au si inteles ca celor din generatia mea si mai invarsta, le vine greu sa vorbeasca corect romana, deoarece limba gandita e rusa, de fapt si au avut o atitudine intelegatoare, dar am avut foarte multe surprize neplacute…..si daca asi acum sa le enumar, cate au fost si cum a fost, pai, asi fi fost prima care sa spuna *Nu Unirii*.
Consider, insa, ca lucrurile se pot schimba, si pot sa-mi permit sa argumentez din suflet….
Tonul,desigur ma priveste, daca voi dori pot sa mi-l schimb,nu e mare lucru.
Tonul vi l-ați schimbat deja, când ați văzut că nu sunt vreun ageamiu.
Intre Romania si Federatia Rusa exista Republica Moldova si Ucraina, state independente recunoscute international, Transnistria nu e nicidecum un teritoriu recunoscut international ca fiind parte componenta a Federatiei Ruse, face parte de jure din RM, chiar, daca nu e controlata de aceasta, cel putin cheltuielile pentru energiile consumate le achita statul moldovenesc).
Exact asta spuneam și eu: situația de jure e una, cea de facto e alta.
Marea Adunare am mentionat-o pe aceea din 27 august 1989 si s-a cerut atunci declararea limbii romane, nu moldovenesti), drept limba de stat si revenirea la grafia latina. In astfel de contex lozincile unioniste erau mai mult decat firesti,participantii tla acele mitinguri din 1988-91 isi cunosteau identitatea nationala deja si aveau viziuni unioniste, perspectiva de a avea un stat independent moldovenesc,s-a conturat la 1991, fiind promovata de clasa politica, nu de cetatenii simpli manifestanti, ori d-voastra vorbiti despre 20 august 1991, cand Frontul Popular a organizat a 3 Adunare Nationala si s-a cerut independenta.
Nu prea contează precizia informației la dumneavoastră. Era vorba de 31 (nu 27) august 1989, când Mircea Snegur a anunțat introducerea limbii MOLDOVENEȘTI cu grafie latină (dacă doriți pot face rost de insertul sonor ca să v-o dovedesc). În 1991 Marea Adunarea Națională a avut loc pe 27 (nu pe 20, când nici nu se terminase puciul de la Moscova). Nu aveți NICIO dovadă că majoritatea opiniei publice în Republica Moldova era unionistă.
In perioada de criza a caderii leului din septembrie-decembrie 1998 deprecierea monedei nationale a constituit 202%, la 4 mai 1999 s-a stabilit un curs de 10 lei per dolar si dupa aceea nu a coborat niciodata de aceasta limita.
E cu totul altceva față de mesajul anterior când spuneați cand intr-o zi din septembrie 1998 dolarul s-a scumpit de 3 ori, dar, așa cum am stabilit acuratețea informației nu contează pentru dumneavoastră.
Daca pentru d-voastra cauzele unui trai greu sunt de suprafata,ma mir de ce, pentru mine, nu sunt, demoralizeaza mult, mai ales ca in acea perioada au plecat majoritatea persoanelor, care dintotdeauna si-au dorit o viata mai buna, fara sa astepte din partea statului sau a comunismului sa le dea ceva.
Doamnă Galina Pavliuc, vreți să spuneți că majoritatea populației Republicii Moldova era unionistă în 1989 – 1991, iar în 1994 a devenit anti-unionistă votând în proporție de 2/3 partide românofobe și anti-unioniste din cauza condițiilor? Păi nici n-am ajuns la 1998 sau la munca în „sclavie”. Aici nu văd eu legătura logică.
Cunosc basarabeni care nu doresc unirea, cunosc rusi care nu inteleg de ce sunt moldoveni ce nu recunosc ca sunt romani, cunosc basarabeni care vor unirea, chiar daca Romania nu e tara cea mai atractiva, ideea mea este, si am subliniat asta, cifrele nu-mi creaza magia, ca totul se educa, deci, si basarabenii au dreptul la sansa de a li se educa si dezvolta dragostea pentru identitatea lor adevarata nationala.
Așa, și?
Nu am spus ca toti cetatenii Romaniei sunt snobi, dar sunt totusi multi,nu i-am numarat din fericire),si nici sondajele nu o spun. In Ro am intalnit oameni care au si inteles ca celor din generatia mea si mai invarsta, le vine greu sa vorbeasca corect romana, deoarece limba gandita e rusa, de fapt si au avut o atitudine intelegatoare, dar am avut foarte multe surprize neplacute…..si daca asi acum sa le enumar, cate au fost si cum a fost, pai, asi fi fost prima care sa spuna *Nu Unirii*.
Și aveți impresia că multora din România le pasă de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova sau de cum vorbesc acolo oamenii românește?
Consider, insa, ca lucrurile se pot schimba, si pot sa-mi permit sa argumentez din suflet….
Frumos, argumente sufletești… Aveți imaginație.
dumneavoastra aveti imaginatie cand spuneti ca Marea Adunare a avut loc pe 31 august, http://mariusmioc.wordpress.com/2009/08/27/27-august-1989-ziua-ce-va-lumina-un-veac/, a avut loc pe 27 august 1989,http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Adunare_Na%C8%9Bional%C4%83_de_la_27_august_1989.
Confundati, dar sunteti sigur de sine fara rezerve,si sunteti fara nici o etica in discutii cu toate ca libera exprimare pe net nu e interzisa), ziua de 31 august 1989, cand s-a declarat limba moldoveneasca, recunoscuta in Lege aceeasi cu limba romana, de catre Sovietul Suprem al RSSM comunist, sub presiunile manifestantilor care au inconjurat cladirea SS, in Declaratia pentru Independenta e folosit glotonimul de limba romana, insasi 31 august era numit Limba Noastra cea Romana. In 1994 s-a revenit la formula de limba moldoveneasca.
Caderea leului a fost brusca, incerca, sa scriu din amintiri si senzatii personale, informatii am gasit putin, ca sa fiu mai exacta, dar nu e pe asta, d-voastra nu cunoasteti nici macar data exacta a Marii Adunari din 27 august 1989, dar imi vorbiti asa, de parca detineti adevarul excaustiv.
Situatia vazuta de basarabeni e ca dupa 1998 s-a inrautatit brusc, modul de viata, s-au inceput exodurile peste hotare, deci familii in care copii ramaneau fara parinti, acestea nu se bucurau atunci de o situatie legala, deci nu se puteau vedea cu anii, plus in conditii de trai rele, plus nivel sporit de criminalitate, ce auzeam la fiecare pas *a, limba va trebuia*…Deci asta era pedeapsa, pentru faptul ca ne-am cerut niste drepturi in 89 rusul ne pedepseste cu scumpirea sau intreruperea energiei electrice, sau de gaze naturale sau chestii mai grave, cum ar fi un razboi, ex. cel din 1992 si dupa cum nu toti sunt idealisti, lumea isi mai schimba din pareri, pot sa va spun ca buneii mei cei care aveau nostalgie dupa romani, dupa 1944,trecand prin perioadele deportarilor, la 1989 erau vehement agresivi, cand le spuneau ca sunt romani,. Vorbind de populatia care a plecat, atunci, nu acum, iarasi relatez din perspectiva interioara, plecau iarasi multi profesori, medici, deci persoanele intelectuale.
1994 d-le Clej, da, proaspat dupa razboiul din Transnitria, comparativ cu asta ce poate sa mai fie munca de *sclavie*, sclavie, D-le Clej, oameni plecati nelegal, lucrand nelegal, fara drepturi, uneori avand conditia de boschetari, cum numiti asta?
a si? a d-voastra ma lasa rece.
Și aveți impresia că multora din România le pasă de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova sau de cum vorbesc acolo oamenii românește?
si credeti ca atunci, cand imi castig o bucata de paine, imi pasa, daca sunteti buricul pamantului sau, v-ati nascut asa cum se naste toata lumea?
Va multumesc ca mi-ati apreciat imaginatia)
Cred ca anumite lucruri importante nu au fost discutate.
In secolul al XIX-lea tendinta generala in Europa era de formare a statelor-nationale prin unificarea formatiunilor statale mici, tendinta fiind centripeta. Astfel s-au infiintat statele nationale Italia (1861), Romania (recunoscuta international in 1862) si Germania (1871); mai tarziu Cehoslovacia si Iugoslavia etc..
Cu totul altfel se prezinta situatia azi, cand tendinta generala este de dezintegrare a statelor europene, deci tendinta este centrifuga.
Cauzele sunt complexe, dar in situatia in care tendinta generala nu mai este cea de „unificare”, de „coagulare”, nici „reunificarea” Basarabiei cu Romania nu mai este favorizata de istorie.
Din contra, s-a adeverit ceea ce un politician francez spunea in trecut („Cehoslovacia nu este un nume de tara , ci de boala”). Si Iugoslavia la fel.
Daca ne gandim la faptul ca pe vremea cand tarii Rusiei se bucurau ca au pus stapanire cu „un tinut roditor, locuit de crestini” ca Basarabia, bogatia agricola conta, astazi in schimb ea nu mai conteaza deloc. Nu Olanda importa azi flori si legume din „bogata” Romanie, ci invers.
Bogatia unei tari nu mai depinde nici de marimea ei, nici de resursele ei, cu exceptia celor…umane, rezultate din educatie. Astfel ca nici goana dupa teritorii noi nu mai are sens (ma gandesc in primul rand la Rusia).
De aceea probabil ca ideea unirii politice nu mai este actuala. In schimb putem spune ca niciodata unirea culturala a Romaniei si Basarabiei nu au fost mai adanci ca azi. Mai ales tanara generatie din Basarabia m-a uluit in privinta stapanirii perfecte a limbii romane. Lucru care nu era adevarat acum doua decenii.
Doamnă Galina Pavliuc,
Iată legile adoptate de Sovietul Suprem al RSSM cu privire la limba MOLDOVENEASCĂ http://istoria.md/articol/579/Legile_din_31_august_1989_privind_revenirea_limbii_moldovene%C5%9Fti_la_grafia_latin%C4%83. Deci, nici vorbă de limba română.
Ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova nu a fost unic în URSS. A avut loc sub o formă sau alta în toate fostele republici sovietice – tulburări sociale, politice, chiar conflicte armate.
Repet, nu aveți niciun fel de argumente , doar impresii subiective, că sentimentul unionist a fost vreodată majoritar în Republica Moldova. Nici măcar în perioada 27 august 1991 până la alegerile din 1994 și în orice caz niciodată după acea dată.
Vorbind despre buricul pământului, dumneavoastră aveți impresia că ceea ce se petrece în Republica Moldova este unic în lume, că doar acolo pleacă oamenii la o viață mai bună? Nu, asta s-a întâmplat, se întâmplă și se va întâmpla oriunde există sărăcie. Și asta nu afectează într-o măsură semnificativă sentimentul unionist. De pildă, după 2006, când a devenit clar că România va adera la UE, sute de mii de persoane din Republica Moldova și-au exprimat dorința de a redobândi cetățenia României, imensa lor majoritate nedorind însă Unirea. Asta s-a văzut nu doar din sondaje de opinie dar și din votul lor pentru partide ostile sau opuse acestei uniri.
Asta e situația reală, doamnă Pavliuc, nu impresiile subiective și insistența iluzorie asupra „educației”. Am auzit asta de nu știu câte ori și în România cu reinstaurarea monarhiei. Dumneavoastră aveți impresia că acest voluntarism poate întoarce niște realități care au luat naștere după două secole de evoluție istorică și care poate sunt ireversibile, v-ați gândit vreodată la asta?
Încercați să acceptați ideea că faceți parte dintr-o minoritate și să vă împăcați cu ideea că e posibil ca această situație să nu mai poată fi schimbată vreodată.
Mai ales tanara generatie din Basarabia m-a uluit in privinta stapanirii perfecte a limbii romane. Lucru care nu era adevarat acum doua decenii.
Eu cunosc bine mediul de presă din Republica Moldova și pot spune că este o impresie greșită. Am ținut cursuri de jurnalism radio și internet la Școala de studii avansate de jurnalism la Chișinău și de fiecare dată m-am confruntat cu folosirea de către studenți a calcurilor de limbă rusești. Vă imaginați că dacă ei le folosesc, tinerii care nu au tangență cu jurnalismul le folosesc și mai abitir. Influența limbii ruse este în continuare covârșitoare.
Date din Wikipedia
„Sărbătoarea a început sa fie celebrată în 1990 (la un an de la evenimentul istoric), sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994 guvernul agrarian, a decis schimbarea denumirii inițiale în „Limba noastră”, modificare determinata de prevederile art.13 din Constituția Moldovei. În 2004 Parlamentul a decis comasarea sărbătorii cu Ziua Independenței, comasare care nu a mai avut loc, dar Ziua Independenței a primit un nou nume – Ziua Republicii. De la venirea administrației liberale în fruntea municipiului Chișinău, sărbătoarea și-a recăpătat numele de ,,Limba noastră cea română”, cel puțin în capitala republicii”
In 1990 cand Uniunea Sovietica exista la Chisinau se sarbatorea oficial LIMBA ROMANA. Si nici un falsificator de istorie nu poate zice nimic.
Așa cum am arătat, la 31 august 1989 prin legile 3462, 3463, 3464 a fost amendată Constituția RSSM http://istoria.md/articol/579/Legile_din_31_august_1989_privind_revenirea_limbii_moldovene%C5%9Fti_la_grafia_latin%C4%83, introducându-se ca limbă de stat LIMBA MOLDOVENEASCĂ.
Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 3462 din 31.08.1989
cu privirea la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină
Publicat : 31.08.1989 în B.Of. Nr. 009 Promulgat : 31.08.1989 Data intrarii in vigoare : 31.08.1989
Trecerea limbii moldoveneşti, idiom de origine şi structură romanică la grafia latină se bazează pe caracterul mai adecvat, recunoscut de ştiinţă al alfabetului latin pentru fonetica şi gramatica acestui idiom, pe propunerile cetăţenilor republicii şi are menirea de a contribui la lichidarea deformărilor ce s-au produs în limbă în virtutea unui şir de cauze obiective şi subiective, la ridicarea nivelului de cultură lingvistică al poporului moldovenesc, a rolului factorilor de ordin ştiinţific, etico-moral, cultural, psihologo-didactic şi social în dezvoltarea limbii moldoveneşti.
Articolul 1. A trece scrisul limbii moldoveneşti la grafia latină.
Articolul 2. A aproba alfabetul limbii moldoveneşti:
A a „a”, Ă ă „ă”, B b „be”, C c „ce”, D d „de”, E e „e”, F f „fe”, G g „ge”, H h „ha”, I i „i”, Î î „î”, J j „je”, L l „le”, M m „me”, N n „ne”, O o „o”, P p „pe”, R r „re”, S s „se”, T t „te”, Ţ ţ „ţe”, U u „u” V v „ve”, X x „ics”, Z z „ze”.
Literele K k, Q q, W w, Y y se folosesc în nume proprii şi în neologizme cu caracter internaţional.
Articolul 3. A abroga Legea RSS Moldoveneşti din 10 februarie 1941 „Cu privire la trecerea scrisului moldovenesc de la alfabetul latin la alfabetul rus”.
Preşedintele Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti M. Snegur
Membru al Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti D. Nidelcu
or. Chişinău, 31 august 1989
N 3462-XI
Republica Moldova
PARLAMENTUL
HOTĂRÎRE Nr. 3463 din 31.08.1989
despre modul de punere în aplicare a Legii RSS Moldoveneşti „Cu privire la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină”
Publicat : 31.08.1989 în B.Of. Nr. 000 Promulgat : 31.08.1989 Data intrarii in vigoare : 31.08.1989
În legătură cu adoptarea Legii RSS Moldoveneşti „Cu privire la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină” Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti
h o t ă r ă ş t e :
1. A pune în aplicare Legea RSS Moldoveneşti „Cu privire la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină” din momentul publicării ei, pe etape:
Etapa întîi – anii 1989-1993 – trecerea la grafia latină în sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale a republicii. Începutul creării bazei tehnico-materiale a poligrafiei, a complexelor de calcul şi întărirea ei, dotarea lor cu mijloace de imprimat, reutilarea şi adaptarea mijloacelor de imprimat existente pentru tipărirea ziarelor, revistelor şi a altor materiale în limba moldovenească cu caractere latine; precizarea şi revizuirea comenzilor pentru utilagele şi materialelor corespunzătoare pe anii următori; trecerea la scrisul latin a tuturor verigilor din sistemului învăţămîntului public; pregătirea şi reciclarea învăţătorilor şi lectorilor, a cadrelor de la întreprinderile poligrafice, din ramurile de deservire în scopul însuşirii scrisului latin; editarea documentelor oficiale, a literaturii de referinţă şi metodice privitoare la ortografia limbii moldoveneşti, a literaturii prevăzute în plan, a manualelor, a materialelor didactice şi ilustrative pentru şcolile moldoveneşti de cultură generală, pentru cele tehnico-profesionale, pentru instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate şi superior, a manualelor şi materialelor intuitive la limba moldovenească pentru şcolile cu predare în limba rusă şi pentru alte şcoli şi instituţii de învăţămînt; folosirea grafiei latine în mijloacele de informare vizuală.
Etapa a doua – anii 1994-1995 – încheierea trecerii la grafia latină în sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale ale republicii, inclusiv în activitatea organelor puterii de stat şi administraţiei de stat, efectuarea procedurii judiciare, ţinerea lucrărilor interne de secretariat, a documentaţiei de evidenţă, de dare de seamă şi financiare de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, realizarea legăturii poştale şi telegrafice pe teritoriul republicii Moldoveneşti pe baza grafiei latine, eliberarea către populaţie a noilor buletine de identitate.
2. Ziarele şi revistele republicane, ziarele orăşeneşti , raionale, de întreprinderi şi instituţii, alte publicaţii, care se distribuie numai abonaţilor, literatura artistică, ştiinţifică, de popularizare a ştiinţei, scrise în limba moldovenească, pot fi editate în perioada de tranziţie, la solicitarea autorilor, abonaţilor şi cu caractere slave.
3. Lucrările ştiinţifice, operele artistice, materialele oficiale, cele metodico-informative şi alte materiale, editate în limba moldovenească cu caractere slave, rămîn în tezaurul spiritual al poporului moldovenesc.
4. A da ca însărcinare Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti să pună legislaţia în vigoare a RSS Moldoveneşti în corespundere cu Legea RSS Moldoveneşti „Cu privire la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină”.
5. Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti urmează să înfăptuiască măsuri pentru trecerea pe etape a scrisului limbii moldoveneşti la grafia latină.
Preşedinte al Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti M. Snegur
Membru al Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti D. Nidelcu
or. Chişinău, 31 august 1989
N 3463-XI
Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 3464 din 31.08.1989
cu privire la statutul limbii de stat a RSS Moldoveneşti
Publicat : 31.08.1989 în B.Of. Nr. 009 Promulgat : 31.08.1989
În scopul lichidării deformărilor survenite în construcţia lingvistică din RSS Moldovenească, al luării sub protecţia statului a limbii moldoveneşti – una dintre premizele fundamentale ale existenţei naţiunii moldoveneşti în cadrul formaţiei sale naţional-statale suverane al asigurării funcţionării ei în toate sferele pe teritoriul RSS Moldoveneşti şi al reglementării relaţiilor lingvo-naţionale în republică Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti
h o t ă r ă ş t e :
A completa Constituţia (Legea Fundamentală) a RSS Moldoveneşti cu articolul 701, avînd următorul conţinut:
Articolul 701. Limba de stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti este limba moldovenească. Limba de stat este folosită în viaţa politică, economică, socială şi culturală şi funcţionează pe baza grafiei latine.
RSS Moldovenească asigură ocrotirea şi dezvoltarea limbii poporaţiei găgăuze, cea mai mare parte a cărea locuieşte pe teritoriul republicii.
RSS Moldovenească asigură pe teritoriul său condiţiile necesare pentru dezvoltarea şi folosirea limbii ruse ca limbă de comunicare între naţiunile din Uniunea RSS, precum şi a limbilor populaţiilor de alte naţionalităţi.
Modul de întrebuinţare a limbilor şi corelaţia lor cu limba de stat a RSS Moldoveneşti se stabileşte prin legislaţia în vigoare şi prin Legea RSS Moldoveneşti „Cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti”.
Preşedinte al Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti M. Snegur
Membru al Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti D. Nidelcu
or. Chişinău, 31 august 1989
N 3464-XI
Este drept că în declarația de stat de la 27 august 1991 scrie:
REAMINTIND ca in ultimii ani miscarea democratica de eliberare nationala a populatiei din Republica Moldova si-a reafirmat aspiratiile de libertate, independenta si unitate nationala, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunari Nationale de la Chisinau din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 si 27 august 1991, prin legile si hotaririle Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii romane ca limba de stat si reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, si schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;
http://www.basarabeni.ro/legislatie/declaratia-de-independenta-a-republicii-moldova/
dar este evident că referirea la 31 august 1989 și limba română este greșită, după cum se poate vedea în textele de mai sus, unde nu se vorbește de limba ROMÂNĂ, ci de limba MOLDOVENEASCĂ. Nu cred că între 31 august 1989 și 27 august 1994, data intrării în vigoare a noii Constituții a Republicii Moldova care la art. 13 prevedea că limba de stat este MOLDOVENEASCĂ, a fost amendată Constituția RSSM și din 27 august 1991 devenită Constituția provizorie a statului independent Republica Moldova a fost amendată denumirea limbii de stat în vederea introducerii termenului de limbă ROMÂNĂ.
De altfel, și la primele alegeri cvasi-libere pentru Sovietul Suprem 25 februarie şi 10 martie 1990, când Frontul Popular a câștigat o largă majoritate, unioniștii erau minoritari. Asta s-a văzut după independență, când, la 1 iulie 1992, Snegur l-a numit pe Andrei Sangheli prim ministru, iar în 4 februarie 1993 Parlamentul l-a ales pe Petru Lucinschi în funcția de președinte al adunării legislative.
Doamna Galina Pavliuc are dreptate: a fost o Mare Adunare Națională pe 27 august 1989.
Am serbat si eu atunci ca student al anului intai inmpreuna cu colegii de facultate Limba Noastra cea Romana. Anume in 1990. Anume in anul cand Romania nu mai era ceausista, era libera. (In 89 vara toti se intrebau: Unire cu Ceausescu? Erau frustrati ca Romania ramasese sub dictatura comunista).Tot in acel an, 1990 am avut primii oaspeti din Romania: studentii de la Iasi au venit in vizita la facultatea noastra. Apoi in 1991 a aparut si imnul „Desteaptate romane”. Apoi a venit 92: conflict militar, pierderea razboiului de pe Nistru si altele…
Cei șase colaboratori ai Poliției Rutieră, implicați în acte de corupție, au fost suspendați din funcție http://unimedia.info/stiri/cei-sase-colaboratori-ai-politiei-rutiera–implicati-in-acte-de-coruptie–au-fost-suspendati-din-functie-51662.html
Iată exemplu de calc rusesc chiar de Ziua Limbii Române la una dintre cele mai importante agenții de știri din Republica Moldova.
De ce neaparat calc rusesc? Colaborator vine de la „Mitarbeiter” ist das klar?
Domnule Grosu, care scrieți din Germania și vreți să scoateți în evidență faptul că vorbiți limba germană (cu alte cuvinte, să vă „dați mare”) o întrebare al cărei răspuns e la mintea cocoșului: care este limba cunoscută de imensa majoritate a populației Republicii Moldova (inclusiv de autorul știrii citate de la Unimedia): germana sau rusa? După umila mea părere, „colaborator” este o traducere literală a termenului „sotrudnik”. Bănuiesc că dacă veți întreba 100 de persoane pe stradă, 99,5 dintre ele vă vor confirma acest lucru.
Și după ce veți fi răspuns la această întrebare, vă rog să răspundeți la următoarea: de ce ați postat acest comentariu, cumva doar ca să vă aflați în treabă?
PS Ați văzut placa memorială din fața Ministerului de Interne de la Chișinău de pe Bulevardul Ștefan Cel Mare pe care scrie: „În memoria colaboratorilor MAI”? În limba română, de care faceți atâta caz, asta s-ar traduce prin: „În memoria turnătorilor KGB”. Ridicolul care ucide.
Este cunoscut faptul ca multe cuvinte terminologice rusesti provin din limba germana. Traditia se trage inca din timpul lui Petru cel Mare( Peter der Grosse) si de foarte multi ani. Este bine cunoscut ca stiinta ruseasca a fost creata de savanti nemti, care au venit in Rusia in sec. 18-19 pe timpurile lui Petru si Ecaterina II (Katharina die Grosse). Marele Mihailo Lomonosov a studiat in Freiberg, Leonhard Euler a lucrat in Petersburg. Miller a scris primele lucrari din istoria Rusiei. Fiind nascut in URSS stiu cate ceva despre „Marea Birocratie Ruseasca”. De 12 ani locuiesc in Germania si am intesles demult ca birocratia rusa este trup din trupul mumei germane. Multe cuvinte stiintifice germane sunt unu la unu cu cele rusesti. Rusia este un copil teribil al Germaniei, un copil care a crezut ca a insusit lectia si care vrea sa dea indicatii invatatorului.
Kollaboration- da miroase a Weltkrieg II, fara indoiala. Ca sa intelegeti corect cuvantul colaborator trebue sa stii ca este folosit ca traducere al cuvantului rusesc „so-trudnik” unde „so” se traduce ca „co” iar „trudnic” vine de la cuvantul „trud”- munca, lucru, Arbeit. Deci „Mit+Arbeit”. Desigur corect ar fi angajati si nu colaboratori, dar traditia e de vina ard-o focul.
Petru a fi inteles corect termenul „copilul teribil”: Der Ausdruck Enfant terrible stammt aus dem Französischen und bedeutet wörtlich „schreckliches Kind“, sinngemäß also „Familien- oder Bürgerschreck
Ce explicație alambicată, domnule Grosu, când puteați să vă limitați la „corect ar fi angajati si nu colaboratori”. N-are nicio legătură cu germana. În cazul de față e vorba de oameni care gândesc în rusește și traduc în românește. De unde și limba „moldovenească”. Ăsta e fenomenul pe care trebuie să-l înțeleagă toată lumea și nu tot felul de baliverne despre limba germană, care n-are absolut niciun amestec aici.
Folosirea calcurilor rusesti in Basarabia este de asteptat. Totusi am si corespondenti care scriu perfect romaneste, fara calcuri.
Pe de alta parte as aminti folosirea calcurilor unguresti in Transilvania, problema care cu ani in urma parea foarte grava.
Termenul „Bis” pentru bisarea unui spectacol, a unei piese muzicale, nu a existat in Ardeal pana in 1919.
In loc de „bis” romanii ardeleni scandau: „CUM O FOST”. Care era traducerea exacta a expresiei pentru „bis” din ungureste: „hogy volt!”.
Si totusi azi aceste calcuri nu mai constituie nici o problema.
Uneori calcurile au imbogatit limba. Ma gandesc la „lumina/lume”.
Nu există niciun fel de comparație cu Transilvania. În Republica Moldova aproape întreaga populație românofonă cunoaște limba rusă, față de o minoritate a românilor din Transilvania care cunosc limba maghiară. Limba rusă a un statut privilegiat în Republica Moldova, atât în mass media cât și în viața politică, ceea ce nu se poate spune de limba maghiară în Transilvania. Limba română din Republica Moldova este infectată cu rusisme, ba chiar și topica frazei este deformată, ceea ce nu se întâmplă în Transilvania.
Pentru documentare recomand Dicționarul greșelilor de limbă, de Valentin Guțu, http://www.worldcat.org/title/dictionar-al-greselilor-de-limba/oclc/317694836.