Violenţele de la Bălţi au arătat în mod repetat cât de fragmentată, aproape abruptă, este legătura dintre centru şi regiuni. Mesajele politice răsună fără a avea ecou în public, în lipsa unei conexiuni dintre emiţătorii centrali şi receptorii locali, având în vedere politicienii şi cetăţenii. Iar elementul substituent pentru liantul dintre populaţie şi puterea centrală, cu partidele sale componente, devine legătura dezordonată dintre formaţiunile politice marginale şi segmentele marginale ale populaţiei. Anume de această manieră pot fi explicate altercaţiile din 5 august, când un grup de politicieni necunoscuţi şi neligitimi pentru zona de nord a ţării au organizat acţiuni publice aduse recent sub protecţia legii, dar care oricum nu se pliază cu Constituţia.
Odată ce retorica mişcării unioniste este neînţeleasă, deoarece este transmisă eronat, defectuos ori lipseşte în general în toate regiunile îndepărtate de capitală. Având în vedere complexitatea demersului unionist şi multitudinea viziunilor incompatibile cu statalitatea RM, atitudinea adversă din partea minorităţilor rusolingve este anticipativă. Însă manifestările radicale ale ostilităţii contrazic principiile statului de drept şi ale democraţiei, chiar dacă argumentele anti-unioniste decurg din legea fundamentală. Dincolo de aspectele legale, contează valabilitatea şi continuitatea subiectului pentru agenda publică, precum şi nivelul de consumaţie. Clivajul identitar permite cuprinderea criteriilor menţionate, inclusiv datorită grijei politicienilor marginali de a resuscita atenţia faţă de dosarele extrem de sensibile.
Oricât de puternică şi motiva(n)tă nu ar fi condamnarea violenţelor, în perspectivă acestea pot reproduce antagonisme în societate, însă concentrate pe aspecte lingvistice sau etnice. Anumite instituţii medii şi formaţiuni marginale cramponate de ideea unionistă, împreună cu susţinătorii lor, vor tinde să pună pe banca acuzaţilor nu infractorii, ci ruşii sau minorităţile în întregime, la fel vorbitoare de rusă.
În realitate, principalii vinovaţi trebuie considerate autorităţile. Nici după schimbarea de cadre şi debarasarea de elementele mai vechi ale MAI, acestea nu reuşesc să detaşeze organele de menţinere a ordinii publice de neprofesionalismul demonstrat la 7 aprilie 2009. Conflicte persistă în orice societate, păstrate ca urmare a tradiţiilor sau elaborate de variate forţe interne şi externe, rolul autorităţilor este să le depisteze, prevină sau, în cel mai rău caz, să minimizeze consecinţele produse, lucru străin pentru Republica Moldova.
După provocările de la Bălţi, Chişinăul are nevoie mai mult ca niciodată de o persoană experimentată care să raporteze abil şi convingător la Moscova despre realitatea în care trăieşte minoritatea rusă. Totodată, autorităţile centrale sunt obligate să cerceteze obiectiv cazul, eliminând orice insinuări xenofobe sau de altă natură să extindă raza de manipulare din partea politicienilor din afara sistemului, fără putere decizională, dar cu potenţial distructiv enorm. Adiţional, este nevoie de o educare a cetăţenilor la scară naţională, prin comunicare-explicare-raţionalizare privind subiectele de actualitate. Pentru o imunizare colectivă contra animozităţilor pe orice criteriu discriminatoriu se cere crearea şi lansarea cât mai rapidă a mecanismului de prevenire şi combatere a discriminării, prevăzut pentru începutul anului 2013.
Totul absolut fals. Nu e vorba de discriminare ci de sfidare a legislatiei de catre unii extremisti antiromani.Ei s autoprezinta patrioti, necunoscand si nerespectand legislatia, istoria si limba Neamului pe teritoriul caruia au dorit sa se stabileasca cu traiul Un proverb rusesc spune Nu intra in mamastire cu stutut strin. Iata ca unii incearca sa impuna romanilor din Balti un alt stat, o alta istorie, limba, chiar si legislatie, cerand autonomie. Unionistii au test de fapt stituatia din Balti, si sau convins, ca acolo cetatenii romani se simt in nesiguranta. Acum se cer actini din partea autoritatilor centrale pentru a preveni asemenea actiuni conflictuale pe viitor. Cum ?? Ar trebuie sa mediteze mai multe ministere, in primul rand – cele ale culturii, educatiei, ASM si Biserica ortodoxa. Doar acolo majoritatea erau crestini.