Ochii şerpilor sperie vrăbiile.
Înaripatele scormonesc ţărâna după râme, după seminţe.
Din când în când sar ca floricelele de porumb.
Şerpii le privesc cu ochi ficşi, le ameninţă.
Mie nu mi-e frică de şerpi.
Gligorul Floarei m-a învăţat să-i fixez la pământ
Cu o crăcană de prun.
„Dar să nu-i priveşti în ochi, baiete,
Că ameţeşti, şi îi visezi noaptea,
Şi ajungi nebun!”
Bravo, si descendent al majestatii sale rege D A V I D, si a vestitului
D A N, capitan de plai . i-ai zis-o cum n-ai zis-o nici odata.
Sunt intr’adevar SERPII ATAT DE INSPIRABILI? Trebuie neaparat s-o intreb pe madam E V A.