Ion Zubaşcu s-a născut pe 18 iunie 1948, la Dragomireşti, Maramureş. A predat vreme de 15 ani limba şi literatura română în Maramureş.
S-a stins din viaţa în data de 30 mai 2011, la varsta de 62 ani.
/
dragii mei aş vrea să las totul în ordine după mine
puţinele mele lucruri pământeşti să nu fie un prilej de dezbinare
şi certuri apartamentul din Bucureşti nu se va vinde niciodată şi nu se va împărţi între voi e acoperiş pentru întreaga familie în caz de nevoie sau pentru cel căruia dintre voi lumea asta
îi va fi mai ostilă decât mi-a fost mie o viaţă întreagă
nici casa bătrânească de la Dragomireşti rădăcina voastră
din Maramureş nu se va înstrăina de familie când scoţi o măsea sau un dinte
ţi-ai pierdut rădăcina definitiv ce poţi pune în loc e un implant dintr-un material care nu-i osul tău
aceste case vor fi cetăţile voastre de refugiu şi de apărare
în caz de cataclisme naturale sau timpuri istorice neprielnice nu se ştie niciodată ce ne-aşteaptă oriunde veţi fi în lume
veţi avea un cap de pod al vostru în capitala României cum n-au mai avut înaintaşii noştri din Maramureş niciodată până acum aşa cum şi voi sunteţi pe cale
să vă cuceriţi propriile voastre capete de pod în Londra
Paris şi New York dacă vă va ajuta Dumnezeu
ştiţi bine c-am pornit în lume doar cu mânile goale
cu moşul vostru Ilie ucis în torturi la Sighetu Marmaţiei
şi mama scoasă din casă de Securitate cu doi copii mici în braţe în mijlocul iernii geroase din anul 1950
atât am putut să fac pentru voi iertaţi-mă aşadar că doar atât vă poate lăsa în urmă
cenuşa trupului meu spulberată celelalte averi mari ale mele sânt cu toate în ceruri întăriţi-vă sufletul
să le puteţi dobândi fiecare după puterea credinţei
şi după curăţenia inimii fiecăruia de aici va începe să crească dinastia noastră în viitorul nostru imperiu iar lumea asta frumoasă şi tânără vă aşteaptă e tocmai bună de cucerit de trăit