Motto: „Nu se vede bine decat cu inima, esentialul este invizibil ochilor” (Micul Print-A de Saint Exupery)
INDRAGOSTIREA ESTE UN MOMENT MAGIC!
Toata viata noastra este facuta din intalniri! Dar cand iti intalnesti iubirea se intampla si altceva, un clenci misterios, o implicare tacita, un stimul, o placere care-ti aduce o stare de bine, o dorinta de a prelungi intalnirea – de a construi o relatie! Intalnirea este o trambulina de relansare a sufletului, un fel de a doua sansa – apare astfel dorinta de a fi impreuna si de a cultiva clipele fericite, ceva din noi ne someaza ne-ncetat sa ne cautam iubirea… Numai ea naste acel cantec de dragoste in care mintea si sufletul se-ntalnesc intr-o conectare unica, e o scena libera pentru povestea vietii tale de mai tarziu! Iubirea este efectul lui doi intr-o seninatate coplesitoare, o emotie extrema si poate ca e cauzalitatea unui proces de vindecare pe care-l gasim la un moment dat numai pentru noi!
Cand iti place persoana cu care te-ntalnesti, se-ntampla un amestec ciudat de substante in creier, la nivel neuronal, nivelul ridicat de NGF este legat de emotiile traite si inima ti-o ia la galop! de unde a aparut ideea ca dragostea este si chimica! Toate sunt traite la un alt nivel, cerul senin, armonia si libertatea, energia pe care o simti in interior nu o poti cuprinde deci nu o poti masura!
Esti mai special cand iubesti? Poate fi iubirea un catalizator pentru toate durerile traite? Este un strigat de fericire tot ce simti, avem o imagine de sine mai buna, vrem sa fim apreciati mai mult. Cu totii vrem sa fim mai apreciati, mai in siguranta… Cand iubim spunem ades „nu pot trai fara tine, am nevoie de tine, tu esti important pentru mine!” – este in inconstient o nevoie vie de atasament si nevoia de autonomie. Din echilibrul acestora apare posibilitatea unei indragostiri, persoana iubita devine unica… La adolescenta, cel mai adesea, datorita marilor schimbari exista si momente de proba, de incertitudine, parca sufletul tau ar dori altceva…, emotivitatea fiind inconstanta, uneori vi se pare ca v-ati indragostit, ca apoi sa se instaleze plictiseala… Visele si asteptarile adolescentine sunt intr-o continua asezare, cautare dar toate atitudinile pe care le avem, stangaciile, parerile gresite, dezamagirile se pierd odata cu maturizarea…
LIMBAJUL NONVERBAL AL INDRAGOSTITULUI
Cand esti fericit ai in ochi o lumina senina, o stralucire anume, exista un limbaj la vedere cu totul, si nu-ti pasa, lasa sa se vada ca sunt fericit. Esti cuprins de o senzatie de caldura, ai fluturi in stomac care nu-ti dau pace! Fuxul de sange creste brusc, iti transpira mainile… De aici vin si expresiile: explodez de fericire, rad cu inima, sau am ochi numai pentru iubirea mea… (iata cateva revarsari sugestive pentru ati identifica pe loc trairea…)
Intreg corpul vibreaza la iubire si … iubirea la tot… Functionam ca un aparat legat la exterior, cu functionalitate unica cu care receptionam permanent dialogul propriului Eu cu lumea! Va recomand o carte f. buna numita Adolescenza de Antonio Raspanti si un capitol numit Castelul – o metafora pentru o vizita prin camera eului!
Psihologul spunea: corpul este vehicolul bucuriei si casa acestuia! Fiecare trup si fiecare eu are o voce personala, propria durere de stomac, emotia sa,t remurul picioarelor, nodul in gat, tristetea, frica, mania, dezgustul, antipatia, valul de caldura, insomnia, etc, numai ale tale – iata numai cateva din mesajele care-ti vorbesc intr-o singura limba… Toate emotiile traite, sentimentele noastre inseamna diversitate, bogatie pentru elaborarea de idei despre cele traite, luam decizii. avem optiuni, facem rationamente…
CASTELUL INTERIOR
Exista o lume subterana a vietii fiecaruia! Nu suntem noi oamenii ca un castel? Foarte maret… avem multa grija pentru a-l mentine-n picioare, de a arata bine din afara dar nu coboram niciodata la subsol. Ne restauram la exterior, numai sa facem impresie, cautam culori potrivite pentru a-l impodobi dar pe noi insine aproape ca nu ne cunoastem! Evitam sa coboram cat mai des in noi, sa cunoastem toate incaperile castelului din care facem parte! Ne-nvartim in jurul propriei persoane si nu facem niciodata curatenie la subsol… A. Raspanti vorbeste, in cartea sa, despre excursia care trebuie facuta inlauntrul nostru, adica in adancul in care s-au refugiat sentimente si parti care au fost invinse, nu au rezistat la impactul cu realitatea (neimplinirile noastre). Vizitarea salii de receptie inseamna tipul de relatie pe care le avem cu cei din jur, autentice sau confectionate… Sufrageria noastra ne incarca bateriile, de aici ne tragem energiile si tot de aici tinem la loc de cinste motivele adevarate de a trai. Dormitorul eului nostru inseamna liniste, erosul, intimitatea, inseamna misterul si visele noastre… Vizitati-va biblioteca cu mii de cuvinte, idei, formule magice pe care le-am folosit si de care poate, mai avem nevoie… Si iata Capela, locul in care traieste Dumnezeu, locul micilor si marilor zei, sperantele si utopiile noastre…
Acesta este castelul interior! Trebuie sa pasim prin toate incaperile fara graba si fara stress (si cat mai des)! Ingrijiti-va toate camerele eului, numai asa va tineti departe de rautati si invidii si va veti apropia de emotia primei imbratisari si de succesele recunoscute. Priviti in jur cu afectiune si cu dorinta de a intelege pe voi mai intai, impacati-va cu voi insiva si deschideti-va ferestrele spre iubire si bunatate! Nu va mai plangeti ca sunteti deprimati, ca sunteti indepartati si incurcati de viata,invingeti-va temerile, inhibitiile, bucurati-va zilnic de tot ce vi se-ntampla! cautati prietenia si dragostea, soarele si florile!
CAND FERICIREA ESTE O LIMONADA
Sa nu spuneti macar in gluma: nu-s fericit! nu faci decat sa invoci nefericirea! Sa atragi Fericirea e ca floarea de colt numai ca trebuie cautata in creier si scoasa la lumina! Traiti zi de zi clipe unice, toate adunate la un loc inseamna fericire! E o energie extraordinara care nu pleaca fara voia ta – o latura a fericirii este si capacitatea fiecaruia de a intelege pozitiv, de a ierta si ajuta. Trebuie sa fii tot timpul pregatit ca de sarbatoare. Viata, fericirea si iubirea este o sarbatoare numai daca vrei tu! Toate cauta prezenta ta!
Fericirea e aproape o religie, un ritual al secolului in care traim, perceputa atat de diferit de oameni incat i-au ingropat si definitia! Micile bucurii trec pe langa noi, dar nu le mai vedem, semnalele primite de la natura (copacul inflorit), ploaia de vara, curcubeul, pe care le vedem nu stim ca fac parte din fericirea noastra! Cautam definitii, concepte si… fericirea este chiar langa noi, numai ca de cele mai multe ori o cautam prea departe! Fericirea e o forta pe care D-zeu ne-o lasa ca pe un cec in alb, noi il completam zi de zi traind! Nu uitati asta! Putem sa ne facem o limonada sau un suc de fructe – amestec miraculos de gust si arome!? Tu-ti alegi ingredientele – fericirea e o limonada. Nu exista o reteta fixa, fiecaruia ne place altceva. Din toate partile vin semnalele fericirii, din forta dirijata a eului, din tot ce ne umple inima, din dorinta de a iubi si a fi iubit…
Invatati de maine ca-n noi sta fericirea sa se-ntample iar daca ai plans sau plangi e tocmai pentru a o recunoaste, nu poti fi fericit pe deplin decat daca ai fost si nefericit, asa cum nu poti rade din toata inima daca n-ai plans din toata inima. Cand veti invata sa zambiti chiar si atunci cand dorintele tocmai vi s-au prabusit veti cunoaste fericirea!
Dupa cortina ei sta acel spectacol al vietii, al iubirii, numai pentru voi… Asa ca fiti prezenti in fiecare zi in voi insiva … si veti trai mai frumos!