toamna se numără plecările sau venirile
alţii-şi numără neputinţele, banii
sau iubirile
eu n-am ce contabiliza
măreţ sau obscen
adun drumurile în blocul de desen
n-aţi vrea să ştiţi ce pavaje solide
din pietre şi oase
am trasat în jurul unor umbre
ce se vor case
deocamdată se remarcă prin absenţă
poştaşii le caută la post restant
pentru corespondenţă
biserica e aproape gata
clopotul şi cupola
se poate ajunge până la ea cu busola
am terminat şcoala e un câmp înflorit
dar oamenii nu mai fac dragoste
au adormit
iar insomniacii chiar de-i seară sau dimineaţă
îşi fac de lucru
încoace şi-ncolo prin piaţă
se mai opresc să le treacă urâtul
privind la câte unul cum îşi frânge gâtul
unora gestul li se pare inestetic
iar ceilalţi îl consideră de-a dreptul mimetic
prea mult negru mi-a rămas
şi-i prea devreme de moarte
poate totuşi e bine să las
pictura deoparte