O înotătoare chineză medaliată cu aur a fost acuzată de un antrenor american de nataţie că se dopează, acuzaţie respinsă categoric de chinezi.
Rivalitatea dintre China şi Statele Unite, care se luptă pentru primul loc în clasamentul pe medalii la Olimpiadă, nu se limitează doar la sport, aşa că nu este greu de bănuit că disputa are şi o conotaţie politică.
Dar nu este singura dispută de acest fel la aceste Jocuri Olimpice de la Londra.
Meciul de hochei pe iarbă dintre Marea Britanie şi Argentina a fost unul dintre cele mai aşteptate, după evenimentele de anul acesta legate de împlinirea a 30 de ani de la războiul din Insulele Malvine/Falklands dintre cele două ţări.
Britanicii au învins cu 4 – 1, dupa un meci aprig disputat, pe alocuri cu accente de duritate, dar nu ieşit din limitele normalului. Antrenorii şi jucătorii ambelor echipe au avut grijă să precizeze că meciul nu a avut nimic de a face cu politica, deşi suporterii echipei gazdă n-au ratat ocazia de a intona imnul imperial „Rule Britannia”.
Relaţiile dintre cele două ţări s-au deteriorat vizibil în prima jumătate a anului, iar la aceasta a contribuit un film realizat chiar pe teritoriul insulelor disputate, în care apărea antrenându-se fostul căpitan al echipei de hochei a Argentinei, Fernando Zylberberg. Filmul se încheia cu mesajul: „Pentru succes pe teritoriul englez, ne antrenăm pe teritoriu argentinian”.
De atunci însă lucrurile par să se mai fi calmat, iar preşedinta Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner le-ar fi recomandat celor 142 de sportivi argentinieni selecţionaţi pentru Londra să nu facă proteste în timpul Olimpiadei. Cât despre Zylberberg, el nici nu a fost selecţionat în lot.
Un alt conflict, de data asta de natură religioasă, riscă să se declanşeze din cauza portului vălului islamic.
Judokana Wojdan Ali Seraj Abdulrahim Shaherkani a ameninţat că se va retrage din competiţie dacă nu i se va permite ca la meciul său de debut de vineri să poarte capul acoperit, potrivit preceptelor islamice.
Ea este una dintre cele doua femei sportive care reprezintă pentru prima oară culorile Arabiei Saudite la Olimpiadă.
Regulamentul Federaţiei Internaţionale de Judo stipulează că niciun fel de acoperamânt al capului nu este permis în timpul unui meci. Aceasta din motive de securitate, existând riscul strangulării din cauza că cei doi judoka trag unul de celălalt (sau în cazul de faţă una de cealaltă) în timpul luptei.
În Arabia Saudită, o monarhie absolută, guvernată în temeiul Koranului, prezenţa femeilor în sport este privită cu dezaprobare de o mare parte a clericilor musulmani, extrem de influenţi în societate.
Până anul acesta, Arabia Saudită era una dintre cele trei ţări, alături de Bahrain şi Qatar, care nu trimisese niciodata femei la Jocurile Olimpice. Saudiţii mai au o reprezentantă la concursul de atletism, Sarah Attar, în proba de 800 de metri.
Organizaţiile de apărare a drepturilor omului au cerut în trecut Comitetului Internaţional Olimpic excluderea ţărilor care interzic participarea femeilor. Această Olimpiadă este prima din istorie în care există paritate absolută în privinţa disciplinelor de concurs între bărbaţi şi femei.
Ar mai fi de mentionat, a propos de politica si politizarea Olimpiadei, refuzul Comitetului Olimpic International de a valida propunerea de a pastra un minut de reculegere pentru victimele israeliene are atacului terorist de la München, acum 40 de ani, in ciuda faptului ca un minut de reculegere a fost dedicat victimelor atacurilor teroriste din Londra in 2005. Aparent, exista „degrees” si exista o prost inteleasa „political correctness” in materie de ce e comemorabil si ce nu.
„IOC President Jacque Rogge repeatedly turned down the requests for honoring the fallen Israelis, saying that such a moment of silence would not be appropriate and, misleadingly, had no precedent.
Indeed, there have been observances in past Olympics, including in 2002 to honor the victims of 9/11 and now of 7/7.”
Sursa: http://www.cnbc.com/id/48369464/Moment_of_Silence_at_London_Olympics_Opening_Ignores_Israeli_Victims