Ştim de mult că sistemele educaţionale sunt în declin. Salman Khan, un indian stabilit în USA este gata să revoluţioneze şcolile planetei.
Ziua sa de muncă începe la 8.30 dimineaţa în biroul său din Mountain View – California. În birou găsim o bibliotecă, o tablă verticală pe care sunt scrise cu cretă colorată formule şi desene, iar pe o masă de lemn un iPad folosit la produs diagrame colorate şi ecuaţii care au adus faima Academiei Khan. Lecţia de azi are subiect macroeconomia: tranziţia emoţională a oamenilor de la optimism la negare, apoi panică şi frică, iar în final recăpătarea speranţei şi relaxare, procesul urmând fluctuaţiile pieţei care după o perioadă de creştere trece la depresie şi înapoi la dezvoltare. Khan începe cu 2-3 minute de căutare pe Google a materialului relevant, apoi revine la tableta iPad. Cu un pix desenează ciclul fluctuant al afacerilor în timp ce ţine într-un microfon prelegerea care însoţeşte grafica. După două minute se opreşte şi şterge imprimarea dacă nu este reuşită. O reia de la cap până e mulţumit de cursivitate şi lipsa greşelilor în naraţie. Khan nu are un scenariu. „În realitate nu ştiu ce voi zice, poate cel mult 50%”. Această nepregătire face videourile lui Khan atât de eficace.
Studenţii vor observa procesul de gândire cu voce tare, intuiţia şi rezolvarea problemei împreună cu spectatorii şi nu un scenariu aranjat din timp. Efectul este remarcabil, studentul se simte personal îndrumat. După 11 minute videoul este finisat şi încărcat pe Internet. Khan ia o scurtă pauză ca să verifice mailuri, dar nu ia masa în timpul zilei ci numai seara târziu. „Un leu flămând fuge mai repede”, spune zâmbind. Lecţia de azi a fost dedicată elevilor de liceu, alte lecţii se ocupă de calcule aritmetice sau algebrice.
Găsim lecţii despre astronomie, chimie, computere şi sateliţi. Odată plasate pe net, lecturile lui Khan sunt gratuite şi accesibile în orice moment. Mulţi accesează aceste filme pe când pregătesc un examen, un interviu la un job, ori o mai bună înţelegere a unei lecţii şcolare. Khan e mulţumit de popularitatea filmelor sale on line, dar el ţinteşte la ceva mult mai complex: clasă inversată! În vederea lui Khan nu este necesar ca elevii să fie împărţiţi după vârste în clase de studiu. În schimb, ar trebui să înveţe în ritmul ales de ei, trecând la următorul concept numai când au epuizat şi înţeles precedentul.
Elevul va învăţa acasă conceptul propus, apoi va merge la şcoală şi în clasă va demonstra ce a învăţat singur. Nu e nevoie ca profesorul să stea frontal şi să dea lecţii, elevii cunosc materialul deja. Să rezumăm revoluţia Khan: Seara studenţii capătă educaţie prin video filme. Ziua: La şcoală studenţii fac exerciţii, profesorii ajută pe cei slabi care nu reuşesc. Sistemul actual larg folosit, în care profesorul stă la catedra explicând să zicem istorie elevilor, este extrem de vechi. În universităţile medievale din sec 14, precedând tipografia mecanică Gutenberg, profesorii erau de fapt cărţi ambulanţe.
Chiar şi după apariţia tipografiei a rămas obiceiul prelegerilor în faţa unor elevi concentraţi într-o clasă. Nouă tehnologie permite prezentarea informaţiei studenţilor în mod instantaneu. Proiectorul de imagini inventat de Edison a dus la ideea că materialul tipărit va deveni demodat în şcoli. Prin anii 1920 radiourile instalate în şcoli permiteau difuzarea de lecţii milioanelor de elevi. În USA, din anul 2008, 100% din şcoli au acces la net. Dar computerele adăugate în şcoli nu au dus la o educaţie de calitate cum se credea. Matematica a avut chiar de suferit. Khan explica ineficienţa cu care sunt folosite computerele. Studenţii buni nu-s stimulaţi destul, cei slabi sunt forţaţi să audiez lecţii noi înainte de ce au digerat materialul predat anterior. În 2009 Khan fundează Khan Academy şi plasează lecţiile sale pe Youtube.
Este descoperit de Ann Doerr, soţia unui magnat din Silicon Valley şi după o scurtă întâlnire la o cafea Khan capătă 100.000 $ donaţie pentru şcoala sa. Vestea s-a răspândit rapid şi după alte 2 luni Bill Gates donează 4 milioane de dolari academiei. Banii au fost folosiţi la înfiinţarea unei instituţii educaţionale care produce prelegeri video, exerciţii on line, programe analitice şi îndrumări pentru profesorii din şcoala reală.
Azi Academia Khan are 32 de salariaţi şi este neoficial prezentă în 2000 de şcoli în USA. Până azi numărăm 3250 de prezentări video, 600 milioane de exerciţii, 15000 clase în lume folosind metoda Khan, 5 milioane de utilizatori lunar, 160 milioane de vizionări din anul 2006, în 234 ţări. În ciuda succesului mulţi profesori refuză sistemul, înfuriaţi de faptul că un tip din afara branşei le fură gloria.
Khan e conştient de ostilitatea profesorilor tradiţionali. El prezice un rol important profesorilor – acela de a stimula elevii în proiecte interactive, în cercetări de laborator şi simulaţii care să continue bazele ştiinţifice acumulate de pe net.
Frumos, acest domn ofera inspiratie si entuziasm, iubire pentru invatare inteleapta.
Munca domnului Khan este un ajutor practic si eficient, pentru semenii de pretutindeni.