Exportul de „democraţie” atît în Afganistan cît şi în Irak, a dus la fărîmiţarea politică a acestor state în regiuni ce au ca bază relaţiile etnico-religioase.
În loc de „democraţie” s-a ajuns la lupte de gherilă intre grupuri militare regionale faţă de autoritatea centrală susţinută de armatele regulate ale exportatorului de „democraţie”. Acesta este un aspect al situaţiei din Orient.
Iranul, doreşte să facă parte din lumea atomică, lume eletistică din punct de vedere al actualei ei conduceri. Strategic Iranul doreşte să preia conducerea lumii musulmane. Acest lucru nu poate fi împiedicat, căci un război cu Iranul va duce la un război între lumea iudeo-creştină şi cea musulmană.
Pe de altă parte Iranul vede în Statul Israel un hibrid (ca să nu folosesc expresia de cancer) în lumea musulmană, hibrid ce trebuie desfiinţat – expresia actuală este desfiinţarea Statului prin integrarea populaţiei evreieşti în Statul Palestinean ce se va forma, sau transferarea evreilor în ţările creştine ale mapamondului. În acest sens duce politica de susţinere a grupărilor ideologico-militare Hezbollah şi Hamas.
Cecenia şi celelalte regiuni Caucaziene vor continua să ducă o politică de dezlipire de Rusia, unele prin lupte de gherilă, altele prin referendumuri. Acelaşi lucru petrecîndu-se în regiunile musulmane ale fostei Federaţii Yugoslave.
Lumea musulmană fundamentalistă se întăreşte extinzîndu-se atît în ţările Emiratelor Arabe, în ţările moderate ca Indonezia şi cele din zona Pacificului, în Tadjikistan, Kazahstan, Uzbekistan, cît şi în Africa.
Exportul de democraţie este cotracarat de exportul de terorism.
Pacea dintre Israel şi Guvernul regiunilor Autonome Palestineene este îngheţat, situaţia creată astăzi duce la tensiuni în întreaga zonă a Orientului Apropiat.
Politica Uniunii Europene faţă de Turcia va duce în final la recăderea Turciei în lumea musulmană fundamentalistă. Acest lucru se va întîmpla şi cu ţările Magrebului datorită politicii forţei de lucru din UE.
Rusia şi China duc o politică dictată de interse economice, neţinînd cont de norii ideologici fundamentalişti.
În acest context mondial, intrăm în anul 2007, anul integrării României şi Bulgariei în UE.
Mda, buna tema, „vedere asupra lumii”, desi e (vederea) un pic cam – nici nu se poate altfel – cam stramta…
Nu, *nu* incercarea exportului de democratie a facut ce-a facut in Afganistan sau Irak. Incercarea a meritat sa fie facuta!
Daca nu iese, e „vina” alora care nu vor/nu stiu/nu pot s-o foloseasca.
S-o spunem odata tare si raspicat: sunt comunitati tribale (da, da, neaparat tribale!) carora *nu le poti impune nicicum* idei avansate (precum democratia, adica).
E-n „geana” afganilor sa nu se lase controlati de altii, triburile multicolore ale Irakului nu sunt inca in „starea” de-a accepta o autoritate mai „inalta” etc.
Tre’ sa se inteleaga. Dar, cum s-ar fi putut oare intelege asta inainte – de catre Bush Jr., adica?
Ca dac-o scriai/spuneai, iti scriau arabii (de pretutindeni) ca esti rasist etc. Si cred ca ti-ar scri-o si-acum (si nu, nu ma adresez la a-ntaia singular autorului articolului).
Ei bine, uite ca cineva tre’ sa o spuna (si eu sunt ala care are chiar curaj, vad ca p-acest site multe lucruri din astea sunt bagate sub presh – nu, nu-i vorba de cenzura, e vorba de *autocenzura*):
Care-i alternativa? Pai e: ori incercam ceva (cum au facut-o, naivi, americanii, eu zic si acum, dupa trei ani ca *bine au facut c-au incercat*), ori lasam state intregi (si, ca atare, clantzaii de la drepturile omului, ii lasam pa aia sa „latre” la deshert) sub calcaiul unor satrapi care le „linistesc” numa’ prin teroare.
Cam asta-i alegerea, n-asha?
Fiecare ramane sa-si dea cu parerea potrivit propriei constiinte. Dar, daca ati luat-o „p-aia” drept „mantra” si nu p-ailalta, va rog frumos, tare frumos sa va linistiti in continuare.
Nu vreau sa va mai aud plangandu-va de satrapul x sau y. Caci, ce ne dau acesti satrapi de fapt?
Pai, ne dau „LINISTEA”, linistea aia de oameni satui, carora *nu le pasa* de ceea ce se intampla pa glob, cu conditzia sa *nu-i atinga cumva la ranza*.
Cam ce fel de parere avetzi?
Toate cele bune,
Nea Marin
Domnule Nea Marin,
Dar bine le ziceti domnule. Intr-o lume suprasaturata de ridicari de pumni si zbierete la adresa americanilor este reconfortant sa gasesti si oameni cu o opinie echilibrata.
Intr-adevar, „incercarea” din Irak merita sa fie facuta. Ceea ce nimeni nu a reusit sa ghiceasca – in ciuda experimentului jugoslav – a fost ca, odata scapati de Saddam, „oprimatii” irakieni abia asteptau sa se sfartece intre ei. Desigur, nu la modul total, dar minoritatile violente nu intimpina nici o rezistenta din partea majoritatii grupului (presupus moderata)… astfel ca perceptia de razboi civil nu mai poate fi evitata.
Incit ajungem la vorbele lui Caragiale:
„Sa se revizuiasca, primesc … dar sa nu se schimbe nimica!”…
PS. Nickul matale – Nea Marin – denota cumva legaturi cu Tara Banilor?… Just curios! 🙂