Primii 80 de ani sunt cei mai grei.
O data depasind cei 80 de ani, încep o serie de evenimente vesele. Trecând peste 80 de ani, fiecare vrea sa va tina bagajele si sa va ajute sa urcati scarile. Daca vi se întâmpla sa uitati numele propriu sau al vreunui confrate, sau daca ati promis ca veti fi în trei locuri diferite în acelasi timp, nu aveti decât a replica cu scuza: „AM 80 DE ANI, ce mai vreti…”!
– Este mult mai bine sa ai 80 de ani decât 70! La 70 de ani, vi se reproseaza ceva de fiecare data cu ocazia celei mai mici uitari sau neglijente; dar trecând de 80 ani, orice-ati face, aveti întotdeauna scuza perfecta: „AM 80 DE ANI!”
– A avea 70 de ani, nu este deloc placut. Fiecare urmareste momentul când veti trece la pensie; se vor informa de artrita care poate va supara; se vor manifesta nervosi pentru ca veti deveni cam „tare de urechi”. În timp ce daca depasiti vârsta de 80 de ani, vor fi surprinsi de a va vedea înca în viata si în plus activa, tratându-va cu respect, pur si simplu, pentru ca…TRAITI ASA MULT TIMP, si ÎN PLUS, CONSTIENTA DE PREZENTUL SI VIITORUL OMENIRII.
(Aceasta misiva am primit-o de la o prietena – „soeur religieuse” de la Couvent „Marguerite d’Youville” din Montréal, ea însasi în vârsta de 86 ani, cu ocazia aniversarii subsemnatei – de /4 x 20 de toamne/ ; gasind-o foarte „haioasa”, am tradus-o din lb.franceza pentru cititorii amatori).
Venera E.DUMITRESCU-STAIA
Viata continua la 80 de ani, si sintem tineri atit timp cit ne simtim tineri.
Ca am uitat cite ceva, nu-i nimic. Lucrurile importante pentru noi nu le uitam si asta-i farmecul nostru.
Iti urez viata lunga, placerea de-a ne impartasi si a ne povatui din experienta-ti octogenara.
Cu multa stima si consideratie
George