caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Jurnal Cultural



 

Jurnal cultural (9) – Septembrie 2006

de (19-10-2006)

1. Summitul Francofoniei
2. Congresul european de istorie a religiilor
3. Filme romanesti premiate la festivaluri internationale
SUMMITUL FRANCOFONIEI
La a 11-a editie, Summitul Francofoniei a fost organizat pentru prima oara de o tara din estul Europei. Radio 3Net a realizat site-ul intitulat „Anul Francofoniei 2006” pentru a marca evenimentul. Termenul de „Francofonie” a fost utilizat, intr-o prima acceptiune, la sfirsitul secolului al XIX-lea, pentru a desemna spatiile geografice unde limba franceza era folosita in mod curent. In anii 1950-1970, s-a avansat ideea unei comunitati francofone, fapt care a condus la crearea primelor organizatii si institutii francofone.
Dan Berindei: “In mod firesc, in momentele decisive ale Primului Razboi Mondial, atunci cind oportunitatile au oferit prilejul unic al desavirsirii unitatii statului roman, Romania s-a aliniat linga Franta in marea incercare care a avut loc. Franta ne-a acordat din nou sprijinul ei traditional, si nu in mica masura datorita concursului ei desavirsirea unitatii pe care romanii o infaptuisera in 1918 a primit rafiticarea Conferintei de Pace. Franta a fost principala aliata a Romaniei in perioada interbelica si infringerea ei din 1940 n-a putut rupe legaturile puternice si in fapt indestructibile dintre cele doua natiuni. […]
Cind, in decembrie 1989, a avut loc marea rasturnare, nu intimplator, din nou, Franta a fost cea dintii care si-a trimis un ministru la Bucuresti, inca in zilele in care se tragea pe strazile Capitalei noastre, si, peste vreun an, cel dintii sef de stat al unei mari puteri care a venit in Romania a fost presedintele Frantei. In deceniul si jumatate care a urmat, am simtit, in repetate rinduri, sprijinul pe care Parisul ni l-a acordat pe multiple planuri si, mai ales, in complicata si complexa integrare in structurile europene. In 1991 s-a incheiat un tratat intre cele doua tari, de prietenie si cooperare, iar in 1993 Romania a primit statutul, pe deplin meritat, de membru cu drepturi depline al Francofoniei. In acest an si in aceasta luna, va avea loc la Bucuresti marea reuniune la virf a statelor francofone. Oricum, ar fi bine sa nu fie uitate cuvintele lui Costache Negri din 1861: ‘Nu trebuie sa lasam cu nici un chip Franta sa se raceasca fata de noi!’.” (Cultura, Nr. 39 (88), 14 septembrie 2006)
CONGRESUL EUROPEAN DE ISTORIE A RELIGIILOR
Primul congres de acest fel organizat intr-o capitala est-european, de catre Asociatia Romana de Istorie a Religiilor, a fost inclus in cadrul „Anului Mircea Eliade”, la propunerea Institutului Cultural Roman, si printre manifestarile conexe Summitului Francofoniei, de catre Comisariatul General al Francofoniei de la Bucuresti. Congresul, la a VI-a editie a sa, a avut tema Istoria religioasa a Europei si Asiei si a beneficiat de participarea a 200 de savanti din 30 de tari si patru continente.
Andrei Oisteanu: “Istoria religiilor nu-i o disciplina ca oricare alta. Este ca un fluviu imens format din multi afluenti, o stiinta multi-disciplinara si inter-disciplinara, umanista in sensul cel mai larg al termenului. Rolul istoriei religiilor de astazi este vizibil si prin importanta actuala a religiilor. Vedem ce se intimpla in incercarea de gestionare a coabitarii si confruntarii dintre diversele confesiuni. Aceste probleme nu vor putea fi rezolvate cu adevarat nici cu tancuri, nici cu rachete, ci anume cu oameni care inteleg si accepta diverse mentalitati. […] Papa Ioan Paul al II-lea a initiat discutia intre crestinisme si a deschis apoi usi catre alte religii, inclusiv catre iudaism, facind o vizita memorabila la Ierusalim in anul 2000. Totul este inainte in aceasta privinta. Razboaiele motivate religios si coliziunile intre civilizatii par a fi azi mai prezente ca oricind in epoca moderna. Fara sa cunoastem si sa intelegem istoria religiilor nu vom intelege pe deplin lumea de azi.” (Adevarul literar si artistic, Nr. 836, 16 septembrie 2006)
Eugen Ciurtin: “Cum ar putea renunta religiile la unitate fara sa se dizolve? Nu insa si istoria lor. Le e spatiu comun. Nimeni nu poate depista un singur spatiu religios in care, indiferent de secol si de mileniu chiar, sa nu coexiste, cu istoria lor comuna citeodata foarte ampla, cel putin doua traditii religioase. Numai fanatismul, izolarea si analfabetismul vorbesc de religii la singular. Dialogul este coerent atita timp cit e istoric. Coerenta nu vine dintr-o armonizare de platforme, ci dintr-o sarcina a memoriei, din bunavointa diferentei.” (Ziarul de duminica, Nr. 36 (318), 15 septembrie 2006)
FILME ROMANESTI PREMIATE LA FESTIVALURI INTERNATIONALE
Mihai Fulger: “Anul 2006 ne aduce cel putin trei lungmetraje de fictiune excelente (lucru cu atit mai meritoriu, cu cit anii precedenti aveau doar un singur titlu de referinta). Dupa trei filme la Berlin, alte trei la Cannes (unde am primit si trei premii), carora li se va adauga, foarte probabil, prezenta la un festival important al filmului lui Radu Muntean [Hartia va fi albastra], putem observa, datorita TIFF-ului, ca revolutia cinematografiei romanesti incepe in 2006.” (Cuvantul, Nr. 6 (348), 15 iunie-14 iulie 2006)
Cornel Porumboiu: “Cel putin in ultimii ani, plecind de la Trafic-ul lui Catalin Mitulescu s-au tot luat premii la Cannes. Iar vorbind in mare, da, sint multi regizori care fac filme bune. Si cred ca totul a inceput de la Marfa si banii. Filmul lui Cristi Puiu a venit cu un nou soi de cinema, cu o problematica actuala, cu un alt mod de a juca, cu un firesc inedit.” (Suplimentul de cultura, Nr. 84, 8-14 iulie 2006)
A fost sau n-a fost? (regia: Corneliu Porumboiu)
“Toate calitatile pe care regizorul le dovedea in scurtmetrajele sale sint aici prezente si amplificate: umorul absurd, naturaletea interpretarii, personajele savuros-patetice, extraordinarul ochi pentru detaliu, compasiunea ce alterneaza cu satira taioasa ca lama de cutit, dialogurile antologice. Un exemplu pentru cinematografia romaneasca a viitorului ca se poate face film si cu bani putini, atunci cind isi acorzi scenariul dupa posibilitati. Centrul de greutate al filmului este talk-show-ul din studio care dureaza 40 (!) de minute si care e o extraordinara mostra de virtuozitate actoricesco-regizorala: veti ride pina la lovitura lirica finala, unde din risul cu lacrimi ramine doar lacrima. In momentele sale cele mai bune, filmul prinde contururile unei comedii umane ce aminteste de Eugen Ionescu. A fost sau n-a fost e o bijuterie miniaturala, o capodopera minora. Fara nici o indoiala.” (Anca Gradinariu, Ziarul de duminca, Nr. 38 (320), 29 septembrie 2006)
2 premii la Cannes: Camera D’Or si Premiul Label Europa Cinéma
3 premii la TIFF: Trofeul “Transilvania”, Premiul Zilelor Filmului Romanesc si Premiul publicului
Premiul Criticii la Eurasia Film Festival
Pelicula lui Porumboiu se afla in selectia de 49 de lungmetraje dintre care membrii Academiei Europene de Film (EFA) vor alege nominalizarile pentru Premiile Europene de Film 2006, echivalentul european al Oscarurilor.
De asemenea, A fost sau n-a fost? se numara printre cele zece filme nominalizate anul acesta la Hollywood World Award.
Cum mi-am petrecut sfirsitul lumii (regia: Catalin Mitulescu)
“Daca Mitulescu aduce o contributie puternica si originala la (scurta) istorie a filmului romanesc de dupa ’89, ea trebuie cautata, cred eu, tocmai in modul in care este tratata tema si, mai precis, in acea estetica nascuta in Germania de Est si careia, dupa dezbaterile provocate de filme ca Good-bye Lenin sau Sonnenallee, i s-a dat numele Ostalgie. Catalin Mitulescu, a recunoscut-o si el, este primul ‘ostalgic’ al cinematografiei romanesti.” (Alexandra Olivotto si Silviu Mihai, Romania literara, Nr. 38, 22 septembrie 2006)
Filmul lui Catalin Mitulescu, premiat la Cannes in cadrul sectiunii “Un Certain Regard” si cistigator la primul Festival al producatorilor de film de la Mamaia, este propunerea Romaniei la Oscarul pentru cel mai bun film strain.
Hirtia va fi albastra (regia: Radu Muntean)
Hirtia va fi albastra e un film important. Nu e doar cel mai curat, mai onest si mai impresionant film de pina acum despre Revolutie, dar este un film adevarat. […] Filmul nu incearca sa lamureasca cine a tras in noi si asa mai departe, ci reda in mic, in cele mai infime si mai neinsemnate amanunte, acea noapte cind culorile erau bruiate, oamenii simpli erau luati drept teroristi, iar armata si fortele Ministerului de Interne pluteau in ceata.” (Iulia Blaga, Suplimentul de cultura, Nr. 87, 29 iulie – 4 august 2006)
Marele premiu la Eurasia Film Festival
Premiul special al juriului la Festivalul International de la Namur
Mentiune speciala a juriului si Premiul CICAE la Festivalul International de la Sarajevo.
La cel mai important festival nord-american, Festivalul Imternational de Film de la Chicago, unde anul acesta vor putea fi vizionate peste 100 de filme din 30 de tari, Romania este reprezentata de trei filme: A fost sau n-a fost?, Hirtia va fi albastra si Legaturi bolnavicioase.
Legaturi bolnavicioase (regia: Tudor Giurgiu)
Legaturi bolnavicioase este un film poetic, iar cele mai bune secvente ale sale sint cele de tandrete amoroasa. Tudor Giurgiu reuseste sa trateze subtil aceste scene delicate, fara a deveni vulgar sau de-a dreptul penibil, cum li se intimpla unor regizori „consacrati” (ginditi-va numai la ultimele creatii ale lui Sergiu Nicolaescu si Dan Pita). […] Legaturi bolnavicioase este o productie cinematografica remarcabila a unui regizor de urmarit si un nou pas important in istoria „Noului val” autohton.” (Mihai Fulger, Observator cultural, aprilie 2006)
Marilena de la P7 (regia: Cristian Nemescu)
„Marilena de la P7” dezvaluie povestea unui adolescent in virsta de 13 ani, Andrei, dintr-un cartier din Bucuresti, care decide intr-o buna zi sa fure un troleibuz pentru a o impresiona pe Marilena – o prostituata de care s-a indragostit. Filmul arata lucrurile pe care sintem dispusi sa le facem pentru dragoste.
Premiul pentru “Cel Mai Bun Lungmetraj” la Festivalul de Film de la Milano
Mediumetrajul (45 minute) lui Cristian Nemescu a fost selectionat la Cannes in „Semaine de la Critique”, la Festivalul International de Film din Brooklyn (USA), precum si la festivalurile de film de la Salonic si Edinburgh.
Ryna (regia: Ruxandra Zenide)
Ryna este o adolescenta tunsa baieteste care viseaza sa paraseasca marunta comunitate izolata din Delta in care traieste. Evadarea are insa un pret.
Premiul Special al Juriului la Festivalul Filmului Est-European
Marele premiu al Festivalului International de Film „Cinema Jove” de la Valencia
Pelicula Ruxandrei Zenide a cistigat peste 15 premii la diferite festivaluri.

Reviste electronice
revist@ – grupaj din principalele reviste culturale (22, Cultura, Dilema veche, Romania literara, Observator cultural, Adevarul literar si artistic, Ziarul de duminica, Suplimentul de cultura) (100-150 K). “Revista lui Alin este un soi de memorie condensata a efemerului jurnalistic – paginile aurii ale gesturilor noastre recente: esti in ea, deci existi!” (Alex. Leo Serban). Se distribuie la 1.250 de abonati in weekend.
cinem@ – grupaj cu informatii si comentarii despre cele mai bune filme de pe posturile TV (100-150 K). Contribuie la educatia cinematografica, dezvoltarea spiritului critic si vizualfabetizare. “In societatea de astazi care cunoaste o expansiune uriasa a vizualului in cele mai diverse si neasteptate forme, a invata sa privesti devine o necesitate practica.” (Mircea Vasilescu) Se distribuie la 1.050 de abonati in weekend.
no comment – un anunt ciudat, o informatie care te buimaceste, o scena care te lasa gura-casca. (50-100 K) “Fiecare manipulat trebuie sa aiba cel putin un minut pe zi de ‘No comment’, intr-o tara ca a noastra unde in fiecare tramvai de mult scrie clar: ‘manipulantul nu sta de vorba cu pasagerii’.” (Radu Cosasu) Se distribuie la 1.350 de abonati in weekend.

Cele trei reviste se afiseaza saptaminal pe site-ul de puzzle cultural www.thymos.ro
“Trei portaluri culturale de frecventat: Thymos: puzzle cultural, Romania culturala si LiterNet.ro”
(http://www.blogmania.ro/blog/109.htm)
Pentru abonament gratuit mentionati optiunile intr-un mesaj la alincristea@thymos.ro

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Închide
3.149.231.52