– ECCE HOMO ! – IATA OMUL ! Dupa judecata, Isus a iesit din palat purtând o haina de purpura si o coroana de spini. Pilat din Pont, procurorul roman al Iudeei, L-a prezentat multimii zicând: „Iata, vi-L aduc afara voua si sa stiti ca nu gasesc vina într-Însul”. „Iata Omul” mai adauga el, în timp ce soldatii îl palmuiau, strigând „Plecaciune, Împarat al Iudeilor”.
Expresia în zilele noastre poate fi folosita si spre a indica persoanele lipsite de mijloace de trai, abandonate, desfigurate de suferinte si privatiuni, precum si pentru a se desemna pe sine, în mod laudativ, dar bineînteles si nu cei din urma, cei care se fac vinovati de diverse infractiuni, omor, furt, deturnari de fonduri etc.
– ERRARE HUMANUM EST… – A gresi este omeneste… expresie care, din pacate, este foarte des folosita în zilele noastre, atunci când, autoritatile juridice, vor sa scoata „cu fatza curata” vinovatul, invocând motive, de cele mai multe ori neplauzibile. Expresia este invocata drept scuza pentru absolvirea de o neglijenta, o greseala minora, considerându-se ca erorile fortuite sunt inseparabile conditiei umane si, ca atare, indulgenta fata de ele este fireasca. Examinându-ne propriile defecte, învatam sa le iertam pe ale altora. Cicero, pentru ca lui îi apartine dictonul, nu credea în diavol (Perseverare diabolicum est) ci într-o judecata întemeiata pe ratiune, spunea ca „a persevera într-o greseala tine mai degraba de ignoranta”.
– EX (ab) ABRUPTO – Dintr-o data, pe nepregatite. Expresia se foloseste atunci când se intra în miezul unui subiect, pe neasteptate, fara nici o introducere, ideile si sentimentele vorbitorului luând auditorul prin surprindere, prin modul inopinat de abordare a situatiei. Nu este recomandabil a se lua cuvântul într-o adunare, în diplomatie, fara a fi foarte bine pregatit sau în cazul unei persoane suferinde sau familiei acesteia, sa se spuna /ex abrupto/ ca „va muri” .
– FABER EST SUAE QUISQUE FORTUNAE – Fiecare îsi faureste singur norocul, avutia. A adopta o atitudine fatalista este o solutie pesimista si un prea comod /alibi/. Fara îndoiala ca putem interveni si ne putem influenta viata prin tot ceea ce facem. Noi românii avem proverbul – „Cum îti asterni, asa vei dormi”.
– FACTOTUM – Cel ce este însarcinat sa le faca pe toate sau cel ce se mândreste ca stie tot si face tot. Termenul folosit în sens pejorativ, desemneaza pe cineva care se amesteca în toate si caruia îi place sa considere ca toate depind de el, dar nu întotdeauna rezultatele sunt cele scontate. Cel mai adesea, /factotum-ul/ este persoana care vrea sa le rezolve pe toate, desi uneori nu este competent sau nu are capacitatea necesara.
– FESTINA LENTE ! – Grabeste-te încet! Expresia este o figura retorica ce uneste doi termeni contrari pentru a conferi vioiciune conceptului. Proverbul românesc – „graba strica treaba” – face parte din acelasi registru. Grabeste-te, însa nu te pripi! Expresia mai poate fi folosita si ca o povata ironica adresata celor lenesi, trândavi, care asteapta „pica para malaiata, în gura lui NATAFLEATA”.
– FIAT LUX ! – Sa se faca lumina! În cartea întîia a lui Moise din Vechiul Testament, unde se povesteste despre Facerea lumii, se spune: „Dumnezeu a zis: „Sa fie lumina!” Si a fost lumina”. Cu timpul, aceste cuvinte au intrat în uz ca o deviza a stiintei, a ratiunii. O deviza a tuturor marilor descoperiri, care pot fi asemuite cu o trecere de la noapte la zi. de la neant la fiinta. Expresia este folosita si pentru a se cere clarificarea adevarului în elucidarea unor fapte controversate. Mai recent, cuvintele pot fi considerate ca sinonime cu o realizare obtinuta într-un timp extrem de scurt, într-o clipita.
– FORTUNA CAECA EST – Norocul este orb. Dictonul latin devenit celebru în toate limbile, apartin tot lui Cicero, care dialoga cu ginerii sai Scaevola si Fanius, afirmând ca: „Norocul nu numai ca este orb, dar îi orbeste adesea pe multi dintre cei care sunt desmierdati de el”. El dorea, de fapt, sa atraga atentia asupra faptului ca oamenii au tendinta de a-si schimba comportarea de cum ajung sa aiba o pozitie importanta în rang social sau, în special, daca s-au îmbogatit peste noapte, rapid.
– FUGIT IRREPARABILE TEMPUS – Zboara timpul de neînlocuit. Poetul latin Vergilius, în celebrele versuri din /Georgicae/ atrage atentia asupra inexorabilei scurgeri a timpului, cu o latenta conotatie contemplativa, care sugereaza regretul de a-l fi risipit fara rost si implicit, cu mesajul de a fi folosit cu chibzuinta. Presiunea timpului care trece rapid, o simt atât creatorii, cât si cei legati de termene fixe în munca pe care o desfasoara. Cât de multi sunt însa, din pacate, cei care irosesc timpul fara chibzuinta sau inutil?
(Va urma)