Zid vechi şi umed.
Cărămidă bătrână măcinată de vreme.
Iedera greoaie curge în valuri,
Fluvii de vopsea verde
Din iarbă crudă
Ca nişte plete răzvrătite
Ajungându-i până la glezne.
Ochii tăi verzi se acund
Topiţi pe undeva printre liane.
Îi caut.
Nu îi găsesc.
Doi muguri verzi
Risipiţi prin iedera crudă
Pe tencuiala care încă nu a prins
Destul soare să se usuce.
„Hei, unde eşti fior de primăvară?
Ţi-am adus un pahar cu bere verde.
Astăzi avem dezlegare la dulce!”
Dan David, Los Angeles, martie-17-2006.