După atâta vacanţă pe care am avut-o fiecare, tare greu mi-a fost să mă decid asupra acestui material. Nu din lipsă de subiecte, ci pur şi simplu, nu vreau să vă „umbresc” frumosul concediu cu cine ştie ce veşti…
Aşa că, m-am oprit asupra unui eveniment care a avut loc de curând în judeţul nostru, mai precis „Festivalul naţional al rromilor” ce s-a susţinut la Costeşti, ca în fiecare an.
Un loc special „amenajat” numai pentru acest eveniment, unde într-un singur loc se strâng rromi de toate categoriile, începând de la cei care „aruncau” cu bani în lăutari, cu mesele pline de băuturi şi mâncăruri alese, la cei care cerşeau sau chiar furau.
Lângă o masă un copil-rrom, de vreo şapte-opt anişori căra un altul, care nu avea un an, cerşind o bucată de pâine de la doi oameni care se înfruptau din câţiva mici. L-am urmărit, atrasă fiind de micuţul care dormea în braţele lui, dar puştiul a observat acest lucru şi a venit la mine, rugându-mă să-i dau şi lui ceva. L-am întrebat, de ce nu se duce la semenii lui să ceară de mâncare, deoarece au destulă şi nu are rost să cerşească o bucată de pâine, când acolo ar putea mânca mai bine…, dar cu un realism debordant şi inocenţă de copil, mi-a spus că nu se poate duce acum, deoarece încă nu s-au săturat „ăi mari” (aşa i s-a spus), iar până deseară, la resturi, mai e timp mult, iar lui îi este foame acum…
Ce mai puteam spune? I-am dat un mic şi o bucată de pâine, pe care le-a mâncat cu o rapiditate, demnă de invidiat pentru cei care concurează la concursurile de „cel mai rapid mâncător”…
Aşa cum vă spuneam, în fiecare an, pe data de 8 septembrie se sărbătoreşte acest festival, al rromilor, unde într-un singur loc putem vedea cum şi ei au oamenii lor, bogăţiile lor, dar nu în ultimul rând săracii şi de ce nu, chiar hoţii de buzunare şi… mai ştiu eu ce…
Fiţi optimişti! Se poate şi mai rău! Cum aşa? Fiţi fericiţi că nu aţi fost prada celor care „s-au îmbogăţit” din banii munciţi de dumneavoastră.
