Politicienii au invatat formula magica! A promite ca vor face asfaltari si autostrazi, in timpul campaniilor electorale, este de bun augur. Promisiunile aduc voturi. Aceiasi politicieni promit marea si sarea, numai sa se vada protapiti in scaunele abundentei fara limite. O data ajunsi in ele, incep sa uite subit de promisiuni. Dupa alegeri totul reintra in normal. Doar asfaltarile, chiar daca de cea mai proasta calitate se mai fac vizibile, nu sunt decit rodul colaborarilor apropiatilor, de primarii locurilor, sau de conducerile Consiliilor Judetene. In rest se bate apa in piua. Aceeasi viata sumbra, saracacioasa. Ici colo se asteapta salvarea de la rudele plecate in strainatate.
In mediul rural primarii sunt regii locali. Ei taie, spinzura si vind cum ii taie capul. Acolo se traieste inca in evul mediu, chiar daca se gasesc in birouri ratacite calculatoare, chiar daca in sate mai poposesc fiii satului veniti din pribegie.
Orasenii sunt cu mult mai lipsiti de libertati decit se considera de obicei. Atita timp cit fac jocul politicienilor, totul este bine. Dar, Doamne fereste ca un cetatean sa doreasca sa se afirme in domeniile culturale sau stiintifice. Incep marile probleme. Din cauza ca politicienii sunt total absenti in aceste domenii, preocuparile lor ocolind cu brio componentele intelectuale si afective ale societatii, au aparut tot felul de grupari exclusiviste, initiate in perioada comunista si care detin controlul absolut. Practic, atit in cultura cit si in stiinta, organizatiile neguvernamentale cu titluri pompoase, se interpun intre om si dorinta lui de a crea. Acestea pun tot felul de conditii. Nu poti fi artist, decit daca …. Nu te poti ocupa de stiinta, decit daca…
Creatia devine astfel apanajul unor anumitor grupari locale si nationale. Creatia devine o marfa, un drept al citorva. Primariile si politicienii, uitind de dreptul la libera creatie si manifestare al tuturor cetatenilor tarii, ajung sa subventioneze aceste grupari, trezind spiritul de cistig. Arta, stiinta, devin obiectul cistigurilor directionate. O data cu aceste cistiguri indreptate spre organizatii exclusiviste, se confera toate drepturile de recunoastere si cinstire doar membrilor lor.
Asadar, incapabili sa conduca natia, in buna intelegere si sprijin fata de cetateni si valori, politicienii, inconstienti, ajung sa adinceasca racile sociale pentru care capetele lui Ceausescu si al consoartei sale au cazut. La ce bun, o lume in care doar asfaltul prost fatuieste cetatile?
Oamenii, visurile lor, potentele lor unde sunt?
Pe cind vom avea primari si Consilieri Judeteni capabili sa daruiasca fiilor poporului nostru dreptul deplin al creatiei si manifestarii concurentiale si nu selective?