Ţi-am privit aseară ochii
erau atât puri, de luminaţi
şi-am înţeles că iubirea se poate vedea,
prin ochii tăi verzi.
Ţi-am ascultat şoaptele
în întunericul nopţii
şi mi se păreau a fi stigăte de iubire,
apoi am înţeles că ceea ce auzeam
erau doar gemetele tale
de fericire…
Ţi-am sărutat fiinţa,
aşa cum nu am mai făcut-o
şi am simţit mărgăritare pe faţa mea,
dar erau lacrimile tale…,
Iar mai târziu am înţeles…
erau lacrimi de fericire
şi străluceau.
Aveau gust dulce,
iar transparenţa lor
nu mai exista, deoarece
erai tu în braţele mele
plin de…dorinţă!
