GÂNDURI REFERITOARE LA NECESITATEA CONSTITUIRII INIŢIATIVEI ÎMPOTRIVA PROFANĂRII CĂSĂTORIEI
Politicienii coaliţiei aflate la putere (SPD – Partidul Verzilor) au salutat sentinţa Curţii Constituţionale care a pronunţat canstituţionalitatea Legii parteneriatelor casnice, susţinând ca aceasta reprezintă o palmă răsunătoare aplicată pe obrazul Uniunii Creştine (CDU – CSU). Această afirmaţie conţine o jumătate de adevăr. Adevărul întreg este că această palmă a fost dată fiecărui om care posedă un dram de raţiune. Şi eu receptez această sentinţă ca pe o palmă răsunătoare. Nu sunt însă obişnuit să accept umil palme nemeritate şi consider că comentariul meu Despre căsătorie şi alte comunităţi casnice reprezintă o replică convingătoare, ce poate fi privită şi ca palmă răsunătoare meritată.
Sentiţa ridicolă pronunţată de Curtea Constituţională se bazează pe menţiunea că Legea parteneriatelor casnice se adresează persoanelor care nu pot încheia o căsătorie. În Germania Süddeutsche Zeitung este un ziar important, considerat foarte serios. Redacţia nu s-a jenat însă să publice pe prima pagină a ediţiei din 18 iulie un articol cu titlul Legea rămâne în vigoare – homosexualii se pot căsători şi pe pagina a doua un articol cu titlul Căsătorie fără frontiere. Nici eu nu mă jenez să afirm că sentinţa referitoare la legea respectivă – şi cu atăt mai mult modul neserios în care numeroşi politicieni şi reprezentanţi ai mass media se referă la această sentinţă – reprezintă o palmă răsunătoare dată democraţiei din Germania. Pentru a justifica aşezarea deplină pe picior de egalitate a parteneriatelor homosexuale cu căsătoria, aceşti leaderi de opinie îşi permit să calce adevărul în picioare. Ei se bazează pe presupunerea că pe parcursul farsei ce are ca scop înlăturarea aşazisei discriminări cetăţenii se vor comporta ca şi spectatori cuminţi, care nu îi fluieră niciodată pe actori.
Democraţia poate fi însă eficientă doar într-o ţară în care cetăţenii râd public de împăratul dezbrăcat din basmul lui Andersen. Când se aud doar vocile curtenilor, care laudă frumuseţea noilor haine ale împăratului, democraţia este în pericol. Democraţia este în pericol dacă nici un copil nu îndrăzneşte să strige Dar împăratul e în pielea goală! şi dacă un număr semnificativ de cetăţeni nu sunt dispuşi să preia şi să scandeze acest strigăt, pentru a constitui o alternativă la corul gălăgios al propagandei.
Definesc Iniţiativa Împotriva Profanării Căsătoriei ca fiind o mişcare supranaţională, suprapartinică şi supraconfesională, care militează pentru păstarea valorilor etice ale omenirii în sensul mesajului transmis de toate marile religii ale lumii.
Mesajul tuturor marilor religii este identic cu mesajul Decalogului şi nu este contrazis de teoria evoluţionistă. Acest mesaj caută să-l convingă pe om că are îndatorirea de a-şi înfrâna pornirile instinctuale: egocentrismul, egoismul şi instinctul sexual. Dacă acest mesaj este pivit prin prisma socialului, afirm că societatea nu ar trebui să sprijine etalarea publică a pornografiei, a sexismului şi a homosexualităţii.
Modul în care indivizii îşi abordează fanteziile sexuale în sfera lor privată nu constituie o problemă socială, atâta vreme cât acestea nu dezvăluie tendinţe criminale. Relaţiile homosexuale private trebuiesc tolerate. O astfel de relaţie nu trebuie să fie etichetată ca şi criminală, dar nu trebuie nici considerată ca fiind de dorit din punct de vedere social.
Dacă considerăm căsătoria ca fiind instituţionalizarea familiei ca şi nucleu al societăţii, este evident că echivalarea parteneriatelor homosexuale cu căsătoria tradiţională dintre un bărbat şi o femeie care concep şi educă împreună copii reprezintă un atac masiv asupra demnităţii umane. Sentinţa ridicolă a Curţii Constituţionale poate fi acceptată. Trebuie însă atrasă atenţia asupra punctelor sale slabe şi explicat de ce trebuiesc respinse hotărât planurile ce vizează echivalarea deplină a parteneriatelor homosexuale cu căsătoria.
Sunt ferm convins că asimilarea de către un copil a bazelor educaţiei şi instruirii poate fi mijlocită mult mai eficient într-o familie care se străduieşte să funcţioneze în conformitate cu normele moralei creştine decât în creşele, grădiniţele şi şcolile unei societăţi care echivalează parteneriatele homosexuale cu căsătoria şi care consideră consumul şi distacţia ca valori supreme.
Cred că orice om rezonabil – indiferent de naţionalitate, confesiune sau apartenenţă politică – ar trebui să se opună planurilor periculoase ce vizează echivalarea deplină a partenariatelor homosexuale cu căsătoria.
26. 07. 2002
Problema casatoriei intre homosexuali (lesbiene) s-a pus datorita sistemului social si drepturilor sociale acordate tinerilor casatoriti.
Din punct de vedere democratic, homosexualii, (lesbienele) se simt descriminati datorita neacordarii de drepturi socio-economice si drepturi juridice de mostenire a partenerului (partenerei).
Societatea actuala nu a gasit raspuns la aceasta problema; probabil ca se poate ajunge la act juridic, nu casatorie.
Unele state au rezolvat problema recunoscind dreptul de casatorie intre homosexuali (lesbiene), neconsiderind ca acest act ataca intr-un fel casatoria normala si societatea.
Afirmatia potrivit careia recunoasterea dreptului de casatorie intre homosexuali (lesbiene) nu ar submina casatoria normala si societatea in ansamblu reprezinta una din dogmele de baza ale ideologieii postmoderne – un fel de 2+2=5.
Fara sa ma consider un „dogmatic postmodernist”, nu cred ca recunoasterea casatoriei intre homosexuali afecteaza casatoria intre parteneri de sexe diferite sau societatea in ansamblu. Dimpotriva, mi se pare ca adauga stabilitate ambelor. De ce sa nu li se recunoasca dreptul de a fi casatoriti si sa traiasca in cupluri stabile, in loc sa-si caute parteneri intre cei care au preferinte sexuale hetero? Nu se mai inmulteste omenirea? Nu vad care e problema, de trebuie comparat cu 2+2=5 🙂
Da.Aici nu este vorba de drepturi si nedrepturi ale unei minoritati sau alteia.Aici domnilor este actiunea feroce a capitalismului ajuns la putere mondiala si care in virtutea obiectivitatii actiunii sale impune o ordine sau alta.In cazul acesta daca starpirea rasei europene prin denaturare sexuala este necesara capitalului anomaliile sexuale vor dobandi proportii sociale, continentale.Daca o alta orientare sexuala va fi necesara sporiri profitului capitalist, imperialist atunci aceea se va realiza.Daca la acest factor social adaugam factorul subteran al luptei interrasiale avem anvegura aproape reala a procesului incipient.Pe scurt avem o cauza naturala, populationala si o cauza sociala ce tine de natura oranduirii.
Solutia nu poate fi decat proportionala cu gravitatea procesului.Traim intr-o etapa periculoasa a istoriei.Aici si acum morala este expresia neputintei.Pentru cei ce au inteles cred ca nu a mai ramas decat tacerea si fapta.
Dreptul de a trai corect fata de societate, chiar daca esti homosexsual sau lesbiana, nu are nimic comun cu religia, felul societatii – capitalista, populista, fundamntalista, comunista. Este un fapt pe care orice societate trebuie sa-l recunoasca chiar daca o deranjeaza. Din punct de vedere social acesti semeni ai nostri nu sint mai putin valorosi ca noi, deci trebuie sa aiba aceleasi drepturi sociale de care ne bucuram noi. Societatea n-are dreptul sa-i discrimineze. Una din principiile de baza a societatii este egalitate indiferent de religie, sex.