Artpoliticienii sunt acei politicieni, continuatori ai operelor celebre ale familiei Ceausescu. Ca si acestia, creatori ai unor opere nemuritoare, politicienii de azi se dau in vint dupa implicarea in domenii cu precadere scriitoricesti. Nu odata ii vezi cum isi dau aere de superintelectuali in revistele cultural-literare sponsorizate de autoritati locale. Dar cele mai insemnate aventuri artistice se termina cu aparitia de carte, gras sponsorizata!
Nu putem uita lucrarile de larga referinta ale sefilor statului, ministrilor, prefectilor, primarilor, consilierilor si guduratorilor, pina la a noua speta.
Nu voi intelege niciodata aceasta literatura-lectie sociala. Fosti mari sefi comunisti ne dau lectii de democratie si filozofie. Opere nemuritoare din “o mie si una de crime sociale” scapa in marele helesteu al literaturii contemporane, sub semnaturi cu dichis.
Un caz special sunt revistele culturale editate de Consiliile Judetene. Este de ajuns sa treci in revista colectivele consiliilor editoriale si colectivele de redactie si te lamuresti repede de magariile cu iz cultural. Vei gasi in aceste consilii multe nume politice, foste si actuale, nume ce tin locul scriitorilor si artistilor ce ar trebui sa apara de drept in paginile acestor reviste. Practic se inlocuieste viata artistica naturala cu viata si obrazul gros al artpoliticienilor. Acestia isi propaga propriile personalitati, ca pe niste aure ingeresti, atotstiutoare si de maxima valoare. In afara personalitatii lor nu exista decit subcultura. Au aceasta putere, au aceasta posibilitate si o folosesc din plin.
Liceenii sunt ademeniti sa consume din plin prin abonamente, artpoliticianismul. Astfel un surogat periculos, umple mintile tinerilor, in incercarea inlocuirii culturii traditionale autentice cu una de birou supernutritionat.
Conform acestor reviste, scriitorii contemporani semnatari de articole, sunt politicieni angrenati in tot felul de invirteli, au masini sofisticate si afaceri dubioase… Oare acestia sa fie adevaratii scriitori, poeti si artisti? Intr-o Romanie trecuta prin toate frigurile a doua milenii, oamenii nostrii de cultura sa fie tocmai clasa politica?
In tot acest timp, ignorati, adevaratii oameni de cultura si artisti romani sunt indepartati. Li se ia in mod oficial dreptul la manifestare. Pictorii neafiliati grupurilor influente sunt numiti impostori, scriitorii si poetii apolitici sunt marginalizati in discursurile artpoliticienilor in subcultura. Nu odata ii vezi plecind spre Spania sa culeaga capsuni.
Domnilor, pina cind capsuniada ne va inghiti si ultima oaza de gindire? Pina cind arta romineasca va fi doar o manifestare infecta a artpoliticienilor de duzina?
