Lista Securiştilor
Lista Securistilor A – B
1) Achim Victor – capitan MI, Directia I. În 1973 semneaza o nota informativa in care sursa „Ruxandra” ofera informatii despre sursele de venit ale lui Paul Goma. La 3 iulie 1973, intr-o alta nota informativa, sursa „Ruxandra” informeaza despre discutiile lui Paul Goma cu diversi scriitori. La 20 iulie 1973, in alta nota, raporteaza despre patrunderea in locuinta lui Paul Goma in vederea controlarii valizei cu care el a fost in iunie 1972 la Paris. Dupa 1990, Victor Achim a fost destul de inspirat incat sa renunte la vechea activitate, despre care spune si astazi ca a reprezentat cel mai important lucru din viata lui. Între timp, ca orice securist normal, Achim a intrat in afaceri. Si pentru ca obiceiurile proaste nu se uita usor, Achim, care pana in 1989 a lucrat la „Arta si cultura”, este acum proprietarul editurii Paco. Daca il intrebi despre trecutul lui de securist, spune ca el nu a facut politie politica, ci munca de informatii. A slujit Patria. Astazi face acelasi lucru, din moment ce colonei si generali precum Dumitru Tabacaru, Marian Ureche sau Ion Stanescu publica la editura Paco carti despre rolul Securitatii in apararea sigurantei nationale.
2) Ady Ladislau (Mureseanu Alexandru) – ministru adjunct de Interne (1952-1955). Dat afara din MAI in 1959, apoi arestat.
3) Agafitei Nicolae – in 1984 este lt., Inspectoratul Judetean Neamt de Securitate. La 25 mai 1984 semneaza o nota de analiza a DUI „Ursu” (Urzica Vasile) in care cere printre altele „verificarea in teren (domiciliu si loc de munca) a declaratiilor facute la ancheta de TUrsut privind activitatile desfasurate in perioada aparitiei cazului „Pasarela”
4) Agapi Dumitru – in 1972 este locotenent-colonel, C.I. al UM 01083 Craiova. La 25 iulie 1972 da o nota informativa in care reda denunturi ale unor vecini de-ai lui Vasile Gavrilescu, privind optiunile politice ale acestuia.
5) Albescu Mircea – lt.-col. in 1973. La 29 iunie 1973 primeste o nota informativa in care Vlaicu Birna comenteaza reactiile unor scriitori fata de „atitudinea provocatoare” a lui Paul Goma.
6) Alexandrescu – in 1969 colonel, CSS, Directia XIII. Nota din 15 octombrie 1969 a generalului Bolintineanu si a locotenent-colonelului Lisacoschi este adresata colonelului Alexandrescu.
7) Alexandrescu – in 1989 este col., CID, Securitate. La 2 decembrie 1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
8) Alexandru Ioan – gen.-mr., ministru adjunct de Interne (1952-1960).
9) Aliman Alexandru – mr., Directia XI, Securitate, 1955.
10) Ambrus Coloman – director Regionala de Securitate Timisoara.
11) Anastasiu Gabriel este in 1985 lt.-col., sef de serviciu, DSS, Directia I. Primeste o nota informativa care contine material referitor la Doina Cornea. În 1981 era maior, sef serviciul I, Inspectoratul Judetean Dolj al MI. Într-o nota din 21 octombrie 1981 cere aprobarea publicarii in Occident a unei scrisori „anonime” prin care sa fie compromis Vasile Gavrilescu.
12) Andre Mihail – in anii ’70 era colonel, seful Securitatii Sibiu, Inspectoratul Judetean Sibiu. Identifica persoanele din judetul Sibiu care sunt cercetate in problema „Eterul”.
13) Andreescu Gh. – in 1969 este colonel, seful Inspectoratului Vllcea, CSS, Inspectoratul Judetean Vllcea. La 18 septembrie 1969, printr-o cerere adresata Procuraturii Militare Craiova, propune arestarea preventiva pe timp de 5 zile a lui Constantin Lungu. În 1984 este general-maior la Inspectoratul Judetean de Interne Valcea. Da o rezolutie pe nota informativa din 21 aprilie 1984: „O copie si pentru ofiterul de militie ce tine legatura cu cpt., sa dea o linie de conduita adecvata. Sau o informare”.
14) Andrei Nicolae – in 1958 este lt.-maj. La 13 august 1958 primeste o nota informativa care contine informatii despre Dinu Adamesteanu, oferite de sursa C.E. dupa calatoria acestuia in Italia.
15) Anghel Ion – in 1989 este lt.-col., sef serviciu, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 12 ianuarie 1989 face un raport cu „propuneri de excludere din reteaua informativa a persoanei de sprijin TIonescu Vasilet (Dumitrescu Alexandru)”.
16) Apostol Nicolae este in 1964 capitan, seful sectiei „C”, MAI, Directia Regionala Galati. În 16 iunie 1964 semneaza o nota privind luarea in evidenta a lui Reus Mirza Vasile.
17) Apostolescu Ion – in 1989 este lt.-col., Directia de securitate si garda, sef Serviciul 4, Securitate.
În decembrie1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
18) Ardelean Ioan este colonel, seful serviciului II, Inspectoratul JudeteanCluj, serviciul II. Într-un raport propune „a se aproba punerea in discutia colectivului oamenilor muncii de la IMMR „16 Februarie” a faptelor savarsite de Filip Iulius”.
19) Ardelean V. – in 1989 este colonel, sef colectiv, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 12 ianuarie 1989 semneza un raport cu „propuneri de excludere din reteaua informativa a persoanei de sprijin „Ionescu Vasilet (Dumitrescu Alexandru)”.
20) Ardeleanu Dumitru – cpt., Inspectorat Securitate, jud. Arad 1952.
21) Ardeleanu Gheorghe – col., seful USLA.
22) Arghiropol Andrei – col., Directia VIII Tehnica, Securitate.
23) Aronescu Constantin – in 1981 este colonel, seful serviciului III, Inspectoratul Judetean Bihor, Securitate, serviciul III. La 12 iunie 1981 identifica intr-o nota persoanele din judetul Bihor care sunt cercetate in problema „Eterul”.
24) Augustovschi V. – in 1981 este colonel, sef birou Directia pasapoarte, evidenta strainilor si controlul trecerii frontierei. În 25 decembrie 1981 cere o decizie in privinta prelungirii vizei de sedere in Franta a lui Virgil Tanase, dat fiind ca acesta colaboreaza cu „Europa Libera”; „UM 0544 avizeaza FAVORABIL; UM 0610 avizeaza FAVORABIL”.
25) Aurel Gheorghe – mr., sef Serviciul Bande, Militie, gen.-mr. in DGM, 1954.
26) Avram Sleim (Sloim) – slt., sef Biroul 5 Anchete, Serviciul Judetean de Securitate Dorohoi in 1949.
27) Alexie Stefan – in 1969 este maior, adjunct sef serviciu I, ulterior colonel, seful Securitatii Dolj, conform documentului din 21 octombrie 1981 – Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, Serviciul I. La 7 iulie 1969, prin cererea de incadrare informativa nr. 101/CI/1747, cauta sa obtina masura de incadrare informativa a unei persoane care are legaturi cu Vasile Gavrilescu. La 21 octombrie 1981 cere aprobarea publicarii in Occident a unei scrisori „anonime” prin care sa fie compromis Vasile Gavrilescu. În 1988 este gen.-mr., Securitate, sef UM 0625, secretar de stat. O persoana cu numele de Stefan Alexie s-a numarat (alaturi, de exemplu, de Ramona-Ileana Merce) printre cei 20 de angajati ai Gelsor care la 17 decembrie 1999 au incercat sa cumpere actiuni ale Bancii Internationale a Religiilor, in scopul preluarii acesteia de catre Gelsor. Fiecare dintre acestia intentiona sa cumpere aproximativ un milion de actiuni, la pretul de 10.000 de lei bucata.
28) Baba – slt., Biroul de Securitate, Sinca Veche, in 1953.
29) Bacal Dumitru – lt., loctiitor director adjunct Regionala de Securitate Suceava in 1949.
30) Baches Ioan – in 1956 este lt.-maj., sef de birou, MAI, serviciul „D”. La 20 iunie 1956 face o cerere de consultare a dosarului de ancheta privitor la Reus Mirza Vasile si de intocmire a unui referat cu date amanuntite despre activitatea lui Reus Vasile de pana la 23 august 1944. La 11 iulie 1956 adreseaza o cerere grupei „D” din Penitenciarul Fagaras de analizare a posibilitatii de recrutare ca agent a lui Reus Mirza Vasile.
31) Badea Constantin – in 1981 este lt.-col., seful serviciului III, Inspectoratul Judetean Caras-Severin, Securitate. Printr-o nota din iunie 1981 identifica persoanele din judetul Caras-Severin care sunt cercetate in problema „Eterul”.
32) Badea Ion – in 1969 este lt., inspector I, CSS. La 13 septembrie 1969 semneaza un raport in care ofera informatii despre Lungu Constantin si despre persoanele cu care acesta are legaturi in Bucuresti.
33) Badea Pavel – in 1989 este lt.-col., loctiitor sef Securitate, DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 29 ianuarie 1989 cere printr-o nota materiale informative referitoare la Banyai Petru. La 18 noiembrie 1989 semneaza planul de masuri in DUI „Banu” (Banyai Petru): „apreciem ca se impune transformarea mapei de verificare in dosar de urmarire informativa”; printre altele, in plan se mentioneaza ca „se va coopera cu serviciul independent de investigatii, pentru obtinerea de informatii din mediul de la domiciliu despre „Banu”.
34) Badica Ilie – mr., director general al Unitatilor de munca, Directia Penitenciarelor si Lagarelor de munca in 1950.
35) Bajenaru Ion – in 1984 este colonel, loctiitorul comandantului unitatii DSS, unitatea speciala „F”. La 2 noiembrie 1984 redacteaza o nota in care ofera informatii despre Popescu Gheorghe. În 1987 devine col., seful Unitatii Speciale „F” (Filaj).
36) Balaceanu Ion este in 1973 maior. La 11 iulie 1973, intr-o nota informativa primita de lt.-maj. Dinu Constantin de la informatorul „Petrescu”, se precizeaza ca „la intalnire a participat si tov. mr. Balaceanu Ion”.
37) Balasoiu Radu – in 1989 este col., adjunct sef Directia IV Contrainformatii militare, Securitate. La 2 decembrie 1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
38) Banciu Ioan este in 1978 col., Directia I Informatii Interne. La 17 noiembrie 1978 semneaza raport informativ nr. 00 1590/6.
39) Bank – in 1953 este lt., sef Raion Securitate, Tg. Lapus.
40) Barbu Dumitru – in 1956 este lt., sef grupa 3, Directia Regionala Securitate Pitesti.
41) Barbu Lenobel – in 1953 este lt., Directia VIII (fosta V) Anchete Securitate.
42) Bartha Ladislau in 1953 este lt.-maj., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii.
43) Bataga Tiberiu – in anii ’70 este col., sef Serv. i/b, Mures.
44) Batia Gheorghe – in 1971 este maior, D.G.T.O., Directia IX. La 22 mai 1971 semneaza o nota care contine informatii asupra efectuarii unei analize grafice, din care rezulta ca „piesa aflata in litigiu nu a fost scrisa de persoanele de la care au fost luate scriptele de comparatie”.
45) Bijutescu Constantin – in 1967 este lt.-col., seful sectiei MAI, Directia Regionala Bucuresti, S II. În iulie 1967 ofera informatii ale agentului „Ene” in urma deplasarii acestuia in Turcia si Italia.
46) Birzoi Gheorghe – in 1970 este lt.-col., seful serviciului D.G.T.O., Directia IX. La 12 decembrie 1970 trimite Directiei XIII 26 file scripte de comparatie pe care s-a efectuat analiza grafica.
47) Bercaru Virgil – in 1989 este maior, sef colectiv DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 18 noiembrie 1989 semneaza un plan de masuri in DUI „Banu” (Banyai Petru): „apreciem ca se impune transformarea mapei de verificare in dosar de urmarire informativa”; printre altele, in plan se mentioneaza ca „se va coopera cu serviciul independent de investigatii, pentru obtinerea de informatii din mediul de la domiciliu despre „Banu”. Bercaru Virgil a fost dupa 1989 colonel in cadrul Ministerului Justitiei. Virgil Bercaru s-a aflat la conducerea SIPA pana in ianuarie 2001, cand a fost demis de Rodica Stanoiu, in urma unui scandal de coruptie izbucnit la Penitenciarul Gherla. Ca o consecinta a scandalului, generalul Bercaru a facut cerere pentru a fi trecut in rezerva; cererea i-a fost aprobata. La conducerea SIPA i-a succedat un alt fost ofiter de Securitate, Marian Ureche.
48) Bistran Iosif – in 1977 este lt.-col. MI, Directia Cercetari Penale. Prin rezolutia din 12 aprilie 1977 dispune atasarea a doua benzi magnetice cu inregistrari ale emisiunilor postului de radio „Europa Libera” la dosarul penal nr. 4300/1977 privindu-l pe Paul Goma. La 1 aprilie 1977 dispune „inceperea urmaririi penale pentru infractiunea de tradare prin transmitere de secrete, savarsita de GOMA PAUL”.
49) Blaj P. – in 1966 este capitan. La 6 august 1966 sursa George Stancu informeaza despre o intalnire avuta cu Paul Goma.
50) Bogdanovici Traian – in 1961 este capitan, seful sectiei „C”, MAI, Directia Regionala Galati.
La 27 iunie 1961 semneaza o nota in care se ia hotararea privind fixarea domiciliului obligatoriu pentru Reus Mirza Vasile.
51) Bogdan I. sHarit – in 1950 este mr., director adjunct, Directia Secretariat Securitate.
52) Bodea Teodor – in 1988 este lt.-col., (loctiitor) sef serviciu II, Inspectoratul Judetean Cluj, serviciul II. La 4 aprilie 1988 cere informatii despre o persoana „care apare ca legatura a unui element lucrat de catre noi prin DUI”. Dupa 4 mai 1988 semneaza un raport potrivit caruia Filip Iulius „a fost avertizat ca pe viitor sa se abtina de la orice manifestari ostile tarii, poporului si societatii noastre socialiste, in caz contrar urmand a suporta, din nou, rigorile legii”. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare intre Securitatea Cluj si Securitatea Alba in cazul lui Filip Iulius („Fodor”); „va introduce mijloace t.o. la domiciliul obiectivului din Cluj-Napoca pentru a-i cunoaste activitatea in timpul prezentei in acest loc”. La 29 iunie 1988 trimite o nota catre Inspectoratul Judetean Iasi Securitate in care mentioneaza: „Discutiile purtate intre Filip si… s-au referit la probleme fara importanta, pana in momentul in care ambii au intrat intr-o camera de unde discutia lor nu a mai putut fi controlata”.
53) Bojin M. – in 1973 este maior. La 26 iulie 1973, intr-o nota-raport ofera informatii despre discutiile purtate de scriitorii aflati la 2 Mai (printre care si Paul Goma) si cei aflati la Neptun.
54) Bolintineanu Ioan – in 1969 este general-maior, inspector-sef CSS, Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov. La 15 octombrie 1969 ofera informatii despre o persoana care lucreaza la o fabrica de produse chimice din Brasov.
55) Bordea Aron – in 1985 este general-maior, seful Directiei I, DSS, Directia I. În acelasi an semneaza o nota referitoare la Doina Cornea. La 14 iunie 1982 ofera informatii „referitoare la masurile intreprinse asupra unor oameni de arta si cultura pentru implicarea lor in activitati de „MEDITATIE TRANSCENDENTALA”. În 1975 era colonel, seful Securitatii, Inspectoratul Judetean Dambovita. La 2 martie 1975 ofera informatii despre o persoana neidentificata (probabil in legatura cu Lungu Constantin).
56) Borsan D. – in 1968 este col., sef Directia I Informatii Interne.
57) Bosca Dinu – in 1976 este cpt., sef Serviciul I, Inspectoratul Judetean Securitate, Satu Mare.
58) Bota Teodor – in 1959 este cpt. MAI, Rm. Valcea. La 12 august 1959 primeste o nota informativa de la sursa Iosif Schmidt.
59) Botirlan M. – in 1981 este lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Iasi. La 1 octombrie 1981 ofera informatii referitoare la Virgil Tanase.
60) Botoaga Valeriu – in 1958 era lt.-maj. La 22 ianuarie 1958 ofera informatii despre o persoana care „injura regimul actual si afirma ca traieste in teroare. Face agitatie facand comparatie intre nivelul de trai din trecut si cel actual.”
61) Bradeanu Marian – in 1984 este col., seful Serviciului I, Inspectoratul Judetean Neamt Securitate.
În iunie 1984 semneaza o nota-raport de „completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului „Ursu (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile”.
62) Breban Iosif – in 1958 este lt.-col., seful Directiei Regionale MAI, Directia Cluj. La 26 august 1958 redacteaza un raport: „despre detinutul Goma Paul nu posedam material informativ, insa a fost pedepsit disciplinar”.
63) Breiner Gh. – in 1948 era lt., sef Sectia I, DRS Cluj.
64) Brestoiu M. – in 1981 este colonel, seful Securitatii Iasi, Inspectoratul Judetean Iasi. La 1 octombrie 1981 ofera informatii referitoare la Virgil Tanase.
65) Briceag Nicolae – in 1950 este mr., sef Serviciu Judetean de Securitate Dej.
66) Brihac Florian – in 1981 este lt.-col., seful Securitatii, Inspectoratul Judetean Alba, serviciul III. La 13 iunie 1981 identifica „persoane din judet care intretin sau manifesta intentii de a lua legatura direct sau prin intermediari cu posturi de radio straine” si „rude ale colaboratorilor sau angajatilor posturilor de radio straine”.
67) Bucuci Mihai – in 1989 este col., adjunct sef Directia V de securitate si garda, Securitate.
La 2 decembrie 1989 semneaza un Plan de masuri pentru actiunea Orient-’89.
68) Bucur Nicolae – in 1972 este gen.-mr., seful Directiei D.G.T.O., Directia IX. La 6 aprilie 1972 ofera informatii despre coletul trimis lui Bodiu Anatolie de catre o firma din RFG. În 1969 era general-maior, seful Directiei IX, CSS, Directia IX, Bucuresti. La 30 august 1969 semneaza un plan de masuri in care mentioneaza printre altele: „avand in vedere continutul si pericolul care-l prezinta activitatea ilicita despre care este vorba in scrisoare (in scrisoarea-manifest adresata lui Lungu Constantin) se impune a se actiona in mod operativ in vederea identificarii autorului(lor)”.
69) Bucura Vasile – in 1981 este col., seful Securitatii Gorj, Inspectoratul Judetean Gorj. La 12 iunie 1981 identifica persoanele din judetul Gorj care sunt cercetate in problema „Eterul”.
70) Bucurescu Gianu – in 1989 era gen.-mr., seful Securitatii Bucuresti, membru in Consiliul de Conducere al Securitatii (DSS). Min. adj. de Int., 1985-1989.
71) Budisteanu N. – in 1958 era lt.-col., sef Directia III.
72) Buica Ion – in 1989 este mr., Directia de Securitate si Garda. În decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
73) Bula M. – in 1972 este capitan, sef serviciu MI, Directia III. La 21 iunie 1972 prezinta discutia dintre ambasadorul RFG la Bucuresti, Erwin Wickert, si o sursa a Securitatii, discutie privitoare la Paul Goma.
74) Buleandra – in 1969 este lt.-col., ulterior colonel, seful serviciului I, Inspectoratul Judetean Dambovita (conform documentului din 2 martie 1975), Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman, ulterior la Inspectoratul Judetean Dambovita (conform documentului din 2 martie 1975). La 30 august 1969 semneaza un plan de masuri in care afirma: „avand in vedere continutul si pericolul care-l prezinta activitatea ilicita despre care este vorba in scrisoare (in scrisoarea-manifest adresata lui Lungu Constantin) se impune a se actiona in mod operativ in vederea identificarii autorului(lor)”. La 2 martie 1975 ofera informatii despre o persoana neidentificata (probabil in legatura cu Lungu Constantin).
75) Bunea Dumitru – in 1989 este maior, Securitatea jud. Valcea. La 7 februarie 1989 primeste o nota informativa de la sursa „Haiducu”. La 31 iulie 1989 propune deschiderea mapei de verificare in cazul lui Ion Gusetoiu.
76) Bunta F. – in 1981 este lt.-col., seful Securitatii Ialomita, Inspectoratul Judetean Ialomita. La 12 iunie 1981 identifica persoanele din judetul Ialomita care sunt cercetate in problema „Eterul”.
77) Burca Mihail – in 1948 era gen., director Directia Superioara Politica din MAI. În 1968 era gen.-col., adj. min. MFA.
78) Burtoiu Constantin – in 1989 este col., sef Inspectoratul Judetean de Securitate Vilcea. În decembrie1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
79) Bodunescu Ion – in 1972 este lt.-col., adjunctul Inspectoratului si sef al Securitatii, Inspectoratul Judetean Dolj al MI, serviciul I. La 3 iulie 1972, semneaza o nota in care releva caracterul „dusmanos” al manuscriselor lui Gavrilescu; manuscrisele au fost fotocopiate; nota precizeaza ca „in ziua de 30 iunie a.c. am intrat in mod secret in posesia scrierilor”. În 1974 este colonel de Securitate, oras Rosiorii de Vede. La 10 iunie 1974, propune inchiderea DUI privindu-l pe Lungu Constantin; colonelul Bodunescu aproba si cere „sa fie dat si in grija organelor de militie”. Bodunescu Ion este in prezent decanul Facultatii de Drept a Universitatii „Dacia” de la Baile Herculane. Desi acestei universitati i-a fost retrasa autorizatia de functionare prin HG 1026/2001 si 410/2002, ea continua totusi sa functioneze si in primul semestru al anului 2003. Potrivit autorilor Raportului „Armaghedon 7”, Ion Bodunescu este autorul unui plagiat grosolan, ca si al unor articole publicate, in prima parte a anilor ’90, in revistele Romania Mare, Politica si Europa.
Lista Securistilor C – F
1) C. Garabedian – in 1955 era lt.-col., loctiitor sef Directia VII MAI. La 1 august 1955 ofera informatii despre Nicolae Adamesteanu: „Nu rezulta ca cel in cauza sa aiba un frate in Italia”.
2) C. Tinica – in 1961 era capitan, adjunct sef sectie MAI, Directia Regionala Bucuresti. La 21 ianuarie 1961 afirma intr-o nota: „Pe viitor in astfel de ocazii cand elementele cu domiciliu obligatoriu solicita la Dvs. invoiri asupra carora nu sunteti de acord, nu mai este necesar sa ne inaintati cererile ci urmeaza sa le raspundeti direct ca nu s-a aprobat invoirea respectiva”.
3) Calinescu Gheorghe – in 1981 era lt.-col., seful Securitatii Braila, Inspectoratul Judetean Braila, Securitate.
4) Calinoiu Alexandru – in 1972 era lt.-col., inspector-sef, Inspectoratul de Securitate al judetului Vaslui. La 13 aprilie 1972 ofera informatii despre Chefneux Dumitru si Chefneux Georges.
5) Campeanu C. – in 1948 era lt.-col., Sef Dir. Reg. Secu. Pop. Ploiesti.
6) Campeanu Romeo – in 1981 era colonel, seful Inspectoratului, Inspectoratul Judetean Arges. In 1989 era gen.-mr. La 2 decembrie 1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
7) Camui Vasile – in 1952 era lt.-maj., procuror militar, Tribunalul Militar Bucuresti, Sectia a II-a.
8) Carata – mr., Securitate.
9) Carnu Apostol – in anii ’80 era col., comandantul UM 05135 Bucuresti, Unitatea Speciala „S” a DSS.
10) Carstea Adrian – in 1985 era maior.
11) Cearec C. – in 1964 era capitan. La 11 decembrie 1964 primeste o nota informativa.
12) Ceia A. – in 1948 era mr., DRSP Iasi.
13) Cenusa Patru (Petru) – in 1974 era sg.-maj., Postul de Militie Vladesti. La 22 octombrie 1974 primeste o nota informativa de la sursa „Valerica”.
14) Cercel Ion – in 1982 era mr., MI. In aprilie 1982 semneaza Raportul cu concluzii privind Meditatia Transcendentala.
15) Cernat Gheorghe – mr., Inspectorat Securitate jud. Dimbovita
16) Ceslanschi Ion – in 1949 era Director adjunct Directia X Administratie, Secretariat si Cifru.
17) Chifane Constantin – in 1964 era locotenent. Primeste mai multe note informative.
19) Chivu Andrei – in 1961 era lt.-maj., iar in 1979 avansase deja la gradul de lt.-col., MAI Ramnicu Valcea. La 25 februarie 1961 primeste o nota informativa de la sursa Iosif Schmidt: „La Vladesti, profesorul? spune vesti de la Radio Londra, Paris etc. Gusetoiu Jean sta pe langa el si-l roaga ca ce mai e nou?”. La 5 iunie 1979 reda o nota informativa cu sursa neprecizata.
18) Chircu Dumitru – in 1949 era slt., SJSP, Bacau.
20) Chiricu D. – in 1958 era cpt., adj. Sef serv. Dir. III.
21) Chirila Florian – mr., Inspectorat Securitate jud. Bihor.
22) Chirita – in 1952 era lt.-maj., Raionul de Securitate Tirnaveni, Serv. Jud. Secu. Mures.
23) Chisiu Simion – in 1981 era lt.-col., ofiter C.I. Primeste mai multe note informative.
25) Chitoiu Ion – in 1986 era lt.col., seful Securitatii Dolj, Inspectoratul Judetean Dolj al MI, serviciul I. La 10 februarie 1986 primeste nota informativa nr. 103/UC/ 002117. Ofera informatii despre Vasile Gavrilescu si familia acestuia dupa plecarea lor in Franta (in aprilie 1985); o parte din informatii sunt obtinute prin interceptarea scrisorilor pe care sotia lui Gavrilescu si fiica acestuia le trimit rudelor si cunostintelor din Romania.
26) Chitoiu Ivan – Procuror, Procuratura Regiunii Hunedoara.
27) Chitu Octavian – in 1989 era mr., sef Unitate I Securitate Bucuresti. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90. Pana la 12 august 1999, Octavian Ghitu a functionat ca general de brigada, seful Statului Major al Academiei de Politie „Al. I. Cuza”.
28) Chiva Gheorghe- lt.-maj., loctiitor politic Brigada I Paza Bucuresti.
29) Chivu Ion – in 1981 era colonel, seful Securitatii Buzau, Inspectoratul Judetean Buzau, Securitate.
30) Cimpeanu Constantin – in 1950 era lt.-col., director Regionala de Securitate Ploiesti.
31) Cioana Gheorghe – in 1981 era capitan, seful Biroului III, Inspectoratul Judetean Gorj.
32) Ciobanu Florin – in 1985 era lt.-maj., Inspectoratul Judetean Dolj, serviciul III. La 20 martie 1985 semneaza o nota – presiuni exercitate asupra lui Dimitrie Draghicescu, profesor la Facultatea de Stiinte ale Naturii din Craiova, si perchezitii la domiciliul acestuia.
33) Ciobanu Gh. – in 1947 era comisar ajutor, sef Bir. 2, Siguranta Sighisoara.
34) Ciobanu Gheorghe – in 1989 era col., sef de Stat Major, Securitate. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
35) Cioclu – in 1949 era col., Directia Generala a Militiei.
36) Ciocoiu Stefan – in 1969 era capitan, Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman. La 20 septembrie 1969 semneaza un proces-verbal de perchezitie a locuintei lui Constantin Lungu.
37) Ciupearca Haralambie – in 1984 era cpt., Inspectoratul Judetean Neamt Securitate, serviciul informatii interne. In iunie 1984 este mentioanat intr-o nota-raport de „completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului „Ursu” (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile”.
38) Circiumarescu Ilie – in 1951 era cpt., Securitate.
39) Cireasa Marian – in anii ’80 era lt., biroul inscrisuri, sectia a II-a, Unitatea Speciala „S” a DSS.
40) Cirnu Ion – in 1953 era cpt., sef grup operativ Fagaras, Securitate.
41) Cirstoiu Dumitru – in 1960 era mr., Directia Regionala MAI Arges.
42) Ciuca Ion – in 1988 era mr., sef serviciu Securitatea Municipiului Bucuresti. La 13 noiembrie 1988 trimite o nota: „in cadrul actiunii „Petarda”, va rugam sa ne comunicati cat mai urgent posibil, cum este cunoscut de catre dvs. Numitul Filip Iulius”.
43) Ciuca Nicolae – in anii ’50 era lt.-maj., lucrator operativ zona Cluj, Serv. Bande.
44) Ciudin Gheorghe – in 1962 era cpt., Securitate Bucuresti.
45) Ciulei Ion – in 1967 era asesor popular pentru Colegiul Militar al Tribunalului Suprem.
46) Ciumacenco I. – in 1981 era lt.-col, seful serviciului III, Inspectoratul Judetean Ialomita.
47) Ciupagea Nicolae – in 1950 era mr., Directia Penitenciarelor si Lagarelor de munca.
48) Ciupergea Andrei – in 1950 era cpt., sef Serviciu Directia IV Contrainformatii militare.
49) Ciurlau Constantin – in 1988 era col., seful Securitatii judetului Iasi, Inspectoratul judetean Iasi.
50) Cleju Ioan – in 1948 era slt., DRSP Sibiu, Blaj.
51 ) Comanescu Constantin – in 1989 era lt.-col., prim-loctiitor al sefului de Stat Major, seful sectiei Operatii din Comandamentul Trupelor de Securitate. La 2 decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
52) Condurache – intre 1945-1948 era mr., ajutor de comandant Militia Orasului Stalin.
53) Constantin Mihai – in 1969 era mr. La 20 septembrie 1969 primeste o nota care reda o convorbire telefonica dintre Lungu Constantin si o alta persoana.
54) Constantinescu David – in 1950 era lt.-col., loctiitor politic, Comandamentul Trupelor MAI.
55) Constantinescu Gheorghe – in 1977 era col., Directia cercetari penale.
56) Constantinescu Ion – in 1976 era lt.-col., serviciul I, Inspectoratul Judetean Dolj al MI. La 19 februarie 1976 semneaza un plan privind masurile ce vor fi intreprinse in vederea infiltrarii informatorului „Niculescu” la suspectul „Ganescu” (Vasile Gavrilescu), pentru ca Vasile Gavrilescu „a devenit mai circumspect”, se propune „infiltrarea la obiectiv a unui informator cu experienta, verificat in munca, cu inclinatii si preocupari literare”.
57) Cornicolov Boris – in 1949 era cpt., Serviciul Judetean de Securitate Falticeni jud. Baia.
58) Cosac Dumitru era mr., Inspectorat Securitate jud. Valcea.
59) Coser Ioan – in 1981 era col., seful Securitatii judetului Arad, Inspectoratul Judetean Arad, serviciul III. La 12 iunie 1981 printr-o nota da informatii despre „elemente ce intretin legaturi sau manifesta interes de a lua le-gatura cu posturi de radio straine; se ocupa de culegerea si transmiterea de informatii la aceste posturi de radio; sunt rude ale colaboratorilor si angajatilor acestor posturi”.
60) Cosmineanu Gheorghe – in 1989 era lt.-col., Directia de securitate si garda. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
61) Costache Dumitru – lt.-col., Comandamentul Trupelor de Securitate.
62) Costea Mirel (Zeider) – in 1944 era Seful Serviciului de Informatii din Formatiunile de Lupta Patriotice, sef Sectia Cadre a CC al PCR.
63) Costin Corneliu – in anii ’80 lucra la Unitatea Speciala „S” a DSS.
64) Cotoman Gheorghe – in 1985 era ofiter, DCP, Dir. VI Securitate. Gheorghe Cotoman, colonel in cadrul Directiei de Cercetari Penale (Directia VI) a fostului Departament al Securitatii Statului. A participat la principalele anchete ale Securitatii in perioada 1970-1990. A iesit la pensie in 1996, cand Securitatea nu mai exista, dar exista Serviciul Roman de Informatii. intre timp, dupa declaratiile publice facute de Andrei Ursu, a fost unul dintre ofiterii SRI care au distrus dosarul „Ursu”. Poate din plictiseala, scrie proza scurta umoristico-satirica sau carti de dezvaluiri „explozive” in care nu spune mai nimic, cu exceptia afirmatiei ca, dupa 1989, anumite forte au urmarit cu tenacitate distrugerea Securitatii, „aceasta deosebit de performanta institutie a statului roman”.
65) Cozma Ioan – in 1947 era sef Birou 1, Serviciul Siguranta Blaj.
66) Craciun Gheorghe – in anii ’60 era col., comandant Penitenciarul Aiud.
67) Craciun Junc – mr., Inspectorat Securitate jud. Dolj.
68) Craete Stefan – in 1953 era lt.-maj., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii.
69) Creanga Mihail (Mihai) – in 1985 era lt.-col., seful arestului IGM/DCP (din sept. 1985). Aproba Raportul din 15 octombrie 1985 de pedepsire cu izolare severa a lui Gh. Ursu. A lucrat la DCP/IGM din 1980, fiind seful arestului din 1985 pana in 1993; col. rez., sef biroul executari credite la Credit Bank – anii ’90.
70) Creta Liviu – in 1973 era mr. (Securitate oras Rosiorii de Vede?). La 7 decembrie 1973 primeste o nota informativa despre Lungu Constantin de la informatorul „Paunescu”.
71) Crisan – in 1953 era mr., Directia III Contrasabotaj Securitate.
72) Crisan D. Gavrila – in 1950 era sg., Trupele de Securitate.
73) Crisan Ion – in 1953 era mr., director adjunct Serv. Bande, centrala Securitatii.
74) Cristea Ion – in 1963 era maior.
75) Cristea Ion – slt., Biroul de Securitate Transporturi Feroviare Caransebes.
76) Cristea Ion – cpt., Inspectorat Securitate jud. Sibiu.
77) Cristescu Pavel – in 1949 era gen., director Directia Generala a Militiei.
78) Cristian Vasile – in anii ’50 era lt.-maj., sef Biroul K, drs Galati.
79) Croitoru N. – in 1964 era mr., Directia VII.
80) Crutu Romeo – in 1964 era capitan.
81) Cucu Stelian – cpt., Inspectorat Securitate jud. Prahova.
82) Cucurescu – in 1988 era gen., Securitate.
83) Culin (?) Alexandru – in 1981 era col., seful Securitatii Covasna, Inspectoratul Judetean Covasna.
84) Curarariu Savel – in 1948 era plt.-maj., drsp iasi.
85) Cuteanu Gheorghe Aug. – in 1950 era lt.-col., director adjunct Regionala de Securitate Cluj.
86) Czeller Ludovic – in 1948 era chestor, sef Siguranta Oradea.
87) Dan Gheorghe – in 1989 era mr., adjunct Sef USLA, UM 0620, Securitate. Este mentionat in Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
88) Danalache Florian – in 1953 era col., director Directia Politica Trupe de Securitate.
89) Danulescu Mihai – in 1950 era lt.-col., Comandant Regionala de Militie Craiova.
90) Darasz Ludovic – in 1951 era sg.-maj., Securitate Caransebes.
91) Daju Florin – in 1971 era capitan, ofiter de cercetare penala, ulterior maior, conform documentului din 28 noiembrie 1977, Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucuresti. La 28 noiembrie 1977 semneaza un referat in care propune „a se aproba punerea in miscare a actiunii penale (impotriva lui Dumitrescu Alexandru) pentru infractiunea de propaganda impotriva oranduirii socialiste”.
92) Datu Ioan – in 1985 era col., Dir. VI, DCP, Securitate.
93) David Stefan – in 1981 era col., seful Securitatii Caras-Severin, Inspectoratul Judetean Caras-Severin, Securitate.
94) Davidenko – in 1949 era mr., NKVD, sef trupe Maramures. A destramat „banda” Popsa-Popsor.
95) Davidovici I. – in 1948 era lt., sef biroul 1 Informatii Roman.
96) De Eros – mr., DGSP.
97) Deaca Stefan – in 1989 era col., Directia de securitate si garda, sef Biroul 10 Securitate.
In decembrie 1989 semna planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
98) Deaconu Ioan – in 1989 era lt.-col., sef Inspectoratul Judetean de Securitate Dambovita.
99) Deceanu Tudor – mr., Inspectorat Securitate Judetul Constanta.
100) Demeter Alexandru – in 1953 era col., director Directia Cadre Securitate.
101) Derscanu Gh. – in 1968 era mr., sef serviciu, Directia I Informatii Interne.
102) Derteanu I(lie) – in 1964 era lt.-maj. Primeste si semneaza mai multe note informative.
103) Diaconescu Gheorghe – in 1978 era mr., sef de Serviciu, Directia III. In 1989 era lt.-col., loctiitor al sefului UM 0625, adj. sef Dir. III Securitate. S-a ocupat de urmarirea informativa a lui Petru Banyai.
104) Diaconescu Nicolae – in 1957 era lt.-maj., procuror Tribunalul Militar Bucuresti. La 20 martie 1957, prin sentinta nr. 487 – „condamna pe Paul Goma… si pe Popescu Florian Horia… la cate 2 (doi) ani inchisoare corectionala, pentru delictul de agitatie publica”.
105) Diaconu Ion – in 1971 era lt.-col. La 15 noiembrie 1971 primeste o nota informativa de la sursa „Radu Moldovan” care ofera informatii despre Targul de carte de la Frankfurt pe Main si reactia delegatiei romane la aparitia romanului Ostinato al lui Paul Goma. La 17 iulie 1973 primeste o nota informativa in care sursa „Moldovan Radu” ofera informatii despre Paul Goma.
106) Diaconu Leonida – in 1950 era lt.-col., Comandamentul Trupelor MAI.
107) Dima Ioan – in 1971 era capitan, Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov, Serviciul I. La 2 iulie 1971 primeste o nota-raport in care Hamza Adrian ofera informatii despre modul in care a fost scos din tara manuscrisul romanului Ostinato al lui Paul Goma.
108) Dinca Teodor – in 1949 era lt.-col., director adjunct Directia V Anchete Penale.
109) Dinescu V. – in 1964 era col., seful Directiei VII, MAI, Directia VII.
110) Dinu – in anii ’50 era lt.-maj., sef arest Directia Anchete Securitate.
111) Dinu Constantin – in 1977 era capitan, ulterior maior, conform documentului din 2 februarie 1979.
La 22 noiembrie 1977 primeste o nota care cuprinde informatii despre Lungu Constantin primite de la sursa „Steriade”.
112) Dinu Gheorghe – in anii ’80 era maistru militar, secretariat, Unitatea Speciala „S” a DSS.
113) Dinu Ion – in anii ’80 lucra la Unitatea Speciala „S” a DSS.
114) Dinulescu Stefan – in 1964 era col., loctiitor sef Directie MAI, Directia III.
115) Dobai – in 1951 era lt., Serviciul Judetean de Securitate Mures.
116) Dobre – intre 1945-1948 a fost gen., sef Statul Major al Trupelor MAI, sef ALA.
117) Dobre Alexandru – in 1969 era mr., sef birou I, ulterior adjunct sef Serviciul I (conform documentului din 13 martie 1970), Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj. La 7 noiembrie 1972 semneaza un raport privind masuri combinative pentru documentarea si curmarea activitatii „dusmanoase” a lui Vasile Gavrilescu.
118) Dobre Dionisie – in 1950, cpt., sef Serviciu, Directia VI Paza Guvernului.
119) Dobre Nicolae – in 1949 era col., seful Statului Major, Comandamentul Trupelor MAI. In 1950 devine gen.-mr., sef de Stat Major Comandamentul Trupelor MAI.
120) Dobrescu A. – in 1972 era mr. DGTO, Directia IX. La 6 aprilie 1972 ofera informatii despre coletul trimis lui Bodiu Anatolie de catre o firma din RFG.
121) Dobrota Ion – in 1977 era lt.-col. UM 0672. La 28 martie 1977 semneaza un proces-verbal de constatare a unor fapte premergatoare in care descrie actiunea de filaj la care a fost supus Paul Goma.
122) Doicaru Nicolae – in 1950 era mr., Director Regionala de Securitate Constanta.
123) Domokos Iosif – in anii ’60 era lt-maj., Sectia Raionala Gherla, drs Cluj.
124) Dondca Ioan – in 1948 era lt., Securitate Blaj.
125) Dragan Ilie – in 1953 era col., director Directia Generala a Militiei.
126) Draganescu Victor – in 1950 era gen.-lt., comandant Trupele MAI.
127) Draghici Alexandru – in 1951 era gen.-mr., director Directia Generala Politica a MAI, ministru adjunct, Ministerul de Interne.
128) Draghici Toma – in 1967 era ofiter, Directia Anchete Securitate.
129) Dragomir Constantin – mr., Inspectorat Securitate jud. Constanta.
130) Dragu Haralambie – in 1953 era lt., Directia Anchete Penale Securitate.
131) Dragus Alexandru – in 1953 era lt., Regionala de Securitate Cluj, grup operativ Bande.
132) Dula Ioan – in 1948 era plt.-maj., Securitate Targu Mures.
133) Dulbergher Mihai (Dulgheru Misu) – in 1949 era col., director Directia V Anchete Penale.
134) Dumitrache Gheorghe – in 1980 era lt.-maj, ofiter specialist, ulterior capitan, conform documentului din 8 august 1985, Inspectoratul Judetean Prahova, Securitate, serviciul I. La 18 ianuarie 1980 primeste o nota in care sursa „Brancoveanu” ofera informatii private despre Ion Opris. La 15 februarie 1982 semneaza un raport informativ in care afirma ca „Opris Ion este lucrat prin DUI pentru manifestari dusmanoase la adresa oranduirii socialiste din tara noastra”. La 8 august 1985 propune printre altele „continuarea masurilor pe linie de „S” si UM 0647 Bucuresti” in cazul lui Ion Opris.
135) Dumitrache V. – in 1970 era lt.-maj. In octombrie 1978 primeste o nota in care sursa „Gina” ofera informatii despre cei invitati sa vizioneze filmul „Febra de sambata seara”.
136) Dumitraciuc Ion – in 1985 era cpt., ofiter specialist Dir. II Securitate.
137) Dumitrasconiu Nicolae – mr., Inspectorat Securitate jud. Bihor.
138) Dumitrascu – in 1985 era gen., sef Securitate jud. Ilfov.
139) Dumitrascu Alexandru – in 1967 era col., seful Directiei Regionale Bucuresti. In iulie 1967 primeste o nota cu informatii ale agentului „Ene” in urma deplasarii acestuia in Turcia si Italia.
140) Dumitrascu Dumitru – in 1989 era col., Securitate. La 2 decembrie 1989 participa la Planul de masuri pentru actiuna Orient-’89. 141) Dumitrascu Stefan – in 1957 era lt.-col., Tribunalul Militar al Regiunii a II-a militara Bucuresti. La 30 august 1957 semneaza decizia nr. 1770 prin care „se resping ca nefondate recursurile declarate de catre Civ. Goma Paul si Civ. Popescu Florian Horia, impotriva sentintei nr. 487”.
142) Dumitrescu – Comandant Penitenciar Pitesti 1948-1951.
143) Dumitrescu – cpt., sef Raionul de Securitate Babeni.
144) Dumitrescu Dumitru – in 1981 era col., seful Inspectoratului Judetean Alba. La 13 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica „persoane din judet care intretin sau manifesta intentii de a lua legatura direct sau prin intermediari cu posturi de radio straine” si „rude ale colaboratorilor sau angajatilor posturilor de radio straine”.
145) Dumitrescu Grigore – in 1962 era cpt. MAI, Directia Regionala Bucuresti. La 20 februarie 1962 semneaza un raport in care considera „neintemeiate” afirmatiile pe care Paul Goma le face impotriva capitanului Livescu Ion.
146) Dumitrescu Nicolae – in 1952 era cpt., Serviciu Securitate.
147) Dumitrescu Nicolae – in 1950 era mr., DGSP Bucuresti.
148) Dumitru Borsan – in 1973 era gen.-mr., seful Directiei I. La 8 septembrie 1973 semneaza o nota-raport cu informatii despre relatiile lui Paul Goma cu Dumitru Tepeneag si Virgil Tanase. La 14 septembrie 1973, intr-o alta nota-raport, propune „sa se actioneze in directia destramarii grupului de tineri pe care Paul Goma este pe cale de a-l constitui”. La 29 ianuarie 1974 cere ca, „avand in vedere cele de mai sus, precum si pericolul social deosebit pe care-l prezinta activitatea lui Paul Goma, in scopul cunoasterii din timp a intentiilor si actiunilor ce le-ar intreprinde, rugam sa aprobati continuarea mentinerii si exploatarii mijloacelor TO instalate la domiciliu pana la clarificarea cazului”.
149) Dumitru Istrate – in 1969 era lt.-col., seful serviciului 4 CSS, Directia XII. La 18 octombrie 1969 primeste o nota privind filarea obiectivului „Didi”.
150) Duta – in 1949 era mr., director adjunct Directia IX Politica.
151) Einhorn Wilhelm – in 1950 era col., director Directia Secretariat Securitate.
152) Enache Aurica – in 1953 era lt., Regionala de Securitate Pitesti.
153) Enache Aurica – lt., lucrator operativ zona Cluj, Serv. Bande.
154) Enache Ion – in 1969 era lt., ulterior maior (conform documentului din 14 mai 1984) CSS, Inspectoratul Judetean Valcea. Primeste si semneza diferite note informative in cazul Gusetoiu Ion.
155) Enachescu – in 1949 era slt., sectia a V-a Anchete, Regionala de Securitate Suceava.
156) Enciu Gheorghe – in 1988 era mr., ofiter de cercetari penale, Inspectoratul Judetean Gorj, Securitate, serviciul II. Intr-un raport din iunie 1988 arata ca „din actele premergatoare intreprinse
ulterior a rezultat ca Tapus Constantin a comentat ostil stirile transmise de postul de radio Europa Libera la locul de munca”.
157) Ene Alexandru – 1966 era plutonier MAI Rm. Valcea, Postul de MilitieVladesti. La 22 august 1966 primeste o nota de la sursa Nicolae Paraschivescu care ofera informatii despre Ion Gusetoiu.
158) Enescu Ilie – in 1950 era mr., director Serviciul Judetean de Securitate Romanati.
159) Erceanu St. – in 1989 era col., Directia Paza si Ordine – IGM. Este mentionat in Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
160) Evghenie Tanase – in 1967 era director, Consiliul Securitatii Statului.
161) Faciu Constantin – in 1988 era mr., Securitatea Judeteana Alba. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare intre Securitatea Cluj si Securitatea Alba in cazul lui Filip Iulius („Fodor”).
162) Faur Ioan – in 1971 era mr., sef Birou Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov, Serviciul I. La 2 iulie 1971 semneaza o nota-raport in care Hamza Adrian ofera informatii despre modul in care a fost scos din tara manuscrisul romanului Ostinato al lui Paul Goma.
163) Fedicikin Gheorghievici Dimitri – intre 1944-1947 era gen. KGB, sef rezidenta KGB la Bucuresti.
164) Filip Nicolae – in 1950 era mr., sef Serviciu Judetean de Securitate Valcea.
165) Filip V. – in 1984 era lt.- maj., Inspectoratul Judetean Neamt Securitate, serviciul informatii interne.
In iunie 1984 redacteaza o „completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului TUrsut (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile”.
166) Filipescu Gheorghe – intre 1948-1951 era director, Directia Anchete SSI, Securitate, sef Directia III Contrainformatii SSI. A fost sef ancheta lotul Patrascanu.
167) Flocea Dragos – in 1949 era slt., sef Biroul V Anchete, Serviciul Judetean de Securitate Campulung Moldovenesc.
168) Florea – in 1988 era lt.-col., Securitate si avea in obiectiv Institutul „N. Iorga”.
169) Florea – lt.-col., sef Inspectorat Securitate jud. Dambovita.
170) Florea Aurel – in 1955 era capitan, seful serviciului MAI, Directia VII. La 1 august 1955 ofera informatii despre Nicolae Adamesteanu: „nu rezulta ca cel in cauza sa aiba un frate in Italia”.
171) Florea E – in 1964 era col., sef serviciu MAI, Directia II. La 7 octombrie 1964 semneaza o cerere „pentru a lua masurile ce se impun” impotriva fiului lui Reus Mirza Vasile.
Lista Securistilor F – K
1) Florea Nicolae – in 1969 era mr., adj. sef serviciu, Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, Serviciul I. La 26 mai 1969 primeste nota informativa nr. 101/IC/854 cu informatii privind semnalmentele lui Vasile Gavrilescu. La 8 august 1969 semneaza o hotarlre privind transformarea mapei de lucru „Gavrilescu Vasile” in actiune informativa individuala; propune deschiderea actiunii informative individuale. Intr-o alta nota propune sa se obtina mai multe informatii despre Gavrilescu prin intermediul informatorului „Dorin Popescu”.
2) Florescu George – in 1981 era col., seful Securitatii Galati, Inspectoratul judetean Galati. Intr-o nota din 15 iunie 1981 identifica persoanele din judetul Galati care sunt cercetate în problema „Eterul”.
3) Fodor Tiberiu – in 1952 era sef Raionul de Securitate jud. Bihor.
4) Frates Mircea – in anii ’80 era plt.-adj., Unitatea Speciala „S” a DSS.
5) Fratila Adrian- in 1952 era mr. magistrat, presedinte complet de judecata, Tribunalul Militar Bucuresti Sectia a II-a.
6) Frindt Iuliu – in 1973 era mr., Inspectoratul judetean Maramures Securitate. La 30 august 1973 printr-un raport informeaza despre vizita lui Bodiu Anatolie la Bucuresti.
7) Friptu Ioan – in 1973 era col., adjunct sef Directie MI, Directia IX. La 14 iulie 1973 semneaza o nota care priveste filajul obiectivului „Gom” (Paul Goma) efectuat în ziua de 12 iulie 1973 între orele 7,00 – 0,20.
8) Frusina Ion – in 1965 era mr., seful sectiei raionale MAI, Regiunea Ploiesti, Raionul Teleajen.
La 21 aprilie 1965 ofera informatii despre Enachescu Mircea.
9) Fucks (Fuchs; Fux) – in 1949 era mr., sef Serviciul Judetean de Securitate Falticeni jud. Baia.
10) Furtuna Nicolae – in 1985 era col., seful serviciului III, Inspectoratul judetean Suceava, Directia III. La 28 martie 1985 face sinteza dosarului de urmarire informativa în cazul lui Dragomir Costineanu (dosarul „Costescu”). La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Suceava care sunt cercetate în problema „Eterul”.
11) Galiano Cornel – in 1981 era lt.-col., seful Biroului III DSS, Inspectoratul judetean Botosani.
La 16 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Botosani care sunt cercetate în problema „Eterul”.
12) Gane Marin – in 1972 era capitan. La 1 august 1972 primeste nota informativa in care sursa „Draghici” relateaza un dialog despre Paul Goma si Nicolae Breban, purtat de Nicolae Ciobanu si Ion-Sofia-Manolescu.
13) Garabetian Cricor – in 1950 era cpt., Director adjunct Directia a VIII-a Cadre.
14) Gavrila Costea – in 1956 era lt., ajutor sef birou MAI, Penitenciarul Fagaras, Biroul „D”. La 20 martie 1956 cere informatii cu privire la Reus Mîrza Vasile, aflat în arestul Penitenciarului Fagaras, în vederea recrutarii acestuia. La 19 martie 1956 intr-un referat ofera date biografice cu privire la Reus Mîrza Vasile; un alt raport de la aceeasi data schiteaza si un profil psihologic al lui Reus Vasile.
15) Georgescu – in 1983 era capitan Penitenciarul Bucuresti. La 9 februarie 1983 pune o rezolutie pe nota din 9 februarie 1983 a capitanului Zbarlea: „Pentru toti detinutii C.S.S. trebuie sa deschidem actiuni informative”.
16) Georgescu – in 1953 era cpt., sef grup operativ Cluj, Securitate.
17) Georgescu Al. – in 1947 era sef Bir.1, Insp. Sig. Sibiu.
18) Georgescu Ioan – in 1961 era lt.-col./seful serviciului III MAI, Directia Regionala Galati. La 3 iunie 1961 intr-o nota informeaza ca lui Reus Mîrza Vasile i s-a fixat domiciliu obligatoriu în comuna Rubla.
19) Georgescu Ion – in 1972 era lt.-col., seful sectorului III MI, Inspectoratul de securitate al municipiului Bucuresti. La 27 noiembrie 1972 intr-un referat propune închiderea dosarului de urmarire informativa al lui Petre Navodaru, socrul lui Paul Goma.
20) Gheorghe Anastasiu – in 1952 era grefier, Trib. Milit. Buc. Sectia a II-a.
21) Gheorghe Vasile – in 1987 era capitan DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti.
La 7 martie 1987 intr-un raport propune încetarea urmaririi informative asupra lui Popescu Gheorghe.
22) Gheorghita C. – in 1974 era lt.col., seful Securitatii Inspectoratul judetean Constanta. La 10 august 1974 printr-o nota informeaza ca Lungu Constantin a fost identificat la Sanatoriul Techirghiol.
23) Ghergut Dumitru – in 1981 era gen-mr., loctiitor sef Directia III DSS, Directia III. La 2 iunie 1981 trimite o nota catre toate Inspectoratele judetene MI, Securitate, serv. III: „În conformitate cu ordinele din Programul de masuri al DSS privind contactarea si neutralizarea activitatii ostile desfasurata de posturile de radio straine, în special de TEuropa Liberat pâna la 15 iunie 1981 se va analiza baza de lucru în vederea stabilirii persoanelor care în cadrul dosarelor de obiectiv-problema vor constitui capitolul: „Persoane care întretin legaturi cu posturile de radio straine” („ETERUL”)”.
24) Gheorghita Chivu – in 1981 era lt.-col, seful Securitatii Constanta, Inspectoratul judetean Constanta, Securitate. La 19 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Constanta care sunt cercetate în problema „Eterul”.
25) Gherghe M. – in 1969 era lt.-maj, seful Biroului XII, Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman. Intr-o nota de dupa 30 august 1969 raporteaza informatiile culese în timpul filarii obiectivului „Iancu”.
26) Gherman Ioan – in 1973 era mr., sef serviciu Inspectoratul judetean Maramures, serviciul III. La 19 august 1973 semneaza o nota raport: „Cu aprobarea tov. Mr. Gherman Ioan – seful serviciului, la 17-VIII-1973 am efectuat contactarea lui Bodiu Anatolie, care este lucrat prin dosar de urmarire informativa”.
27) Ghibernea Marcel – in 1982 era Ministru consilier Ambasada din Paris a RSR 1977. In aprilie 1982 semneaza un raport cu concluzii privind Meditatia Transcendentala.
28) Ghita Alexandru – in 1953 era lt.-maj., Militie Reg. Pitesti, serv. Bande.
29) Gigor V. – in 1947 era comisar Sef, Sef biroul 1, serv. 1.
30) Gîrz Romulus – in 1989 era lt.-maj., USLA, Securitate. In decembrie1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-90.
31) Gligor Viorel – in 1953 era mr., Director Raion Securitate, Bîrlad.
32) Gluvacov Andrei – in 1949 era lt.-col., Director adjunct Directia I.
33) Gocan Ioan – in 1984 era colonel, ofiter specialist Pr. III, Inspectoratul Judetean Cluj, serviciul III
La 5 martie 1985 semneaza un plan de masuri care contine o sinteza a actiunilor întreprinse pâna la acea data împotriva Doinei Cornea. La 9 februarie 1984 semneaza o noua sinteza: „Pentru controlul activitatii, stabilirea legaturilor ce o viziteaza la domiciliu (pe Doina Cornea, n.m. S.C.) si a continutului discutiilor ce le poarta cu acestea, precum si pentru controlarea rezultatului unor masuri ce le vom întreprinde, la domiciliul obiectivei se vor instala mijloace I.C.D.T pe care le consideram cele mai ppotrivite, având în vedere topografia casei si organizarea interioara”.
34) Golumbovici – in 1947 era col., Securitate, Directia Tehnica, interceptare telefoane apoi contrainformatii radio.
35) Goran N. – in 1963 era cpt. MAI, Rm. Vâlcea. La 21 octombrie 1963 primeste o nota informativa in care sursa Iosif Schmidt ofera informatii despre Ion Gusetescu: „mai spunea ca rusii (adica sovieticii) nu-i vor ajunge pe americani nici peste 200 ani”. La 6 decembrie 1963 primeste o noua nota informativa de la aceeasi sursa: „Gusetoiu Jean în dimineata zilei de 26 nov. 1963 orele 11 a început sa înjure de dumnezeu paste pecei de la sfatul popular ca l-au lasat fara lemne si ca toti sunt niste hoti, banditi, excroci”.
36) Goran Gheorghe – in 1977 era maior, Directia cercetari penale. In 1985 era lt.col., seful Securitatii Maramures, ulterior colonel, seful Securitatii Municipiului Bucuresti (conform documentului din 13 noiembrie 1988, dosar Filip Iulius), Inspectoratul judetean Maramures, Securitate, Serviciul III. La 5 aprilie 1977 ii ia o declaratie lui Paul Goma. La 20 martie 1985 semneaza o nota in care afirma: „Cu ocazia recentei convocari de învatamânt profesional, toti ofiterii de contraspionaj au restudiat programul de masuri în problema „Eterul” si în cadrul dezbaterilor s-a constatat ca prevederile acestuia au fost însusite în bune conditiuni”. La 13 noiembrie 1988 in dosarul de urmarire informativa a lui Filip Iulius semneaza o nota: „În cadrul actiunii „Petarda”, va rugam sa ne comunicati cât mai urgent posibil, cum este cunoscut de catre dvs. Numitul Filip Iulius”. Gheorghe Goran este unul dintre personajele retrase total din viata publica. De altfel, disparitiile misterioase par a fi unul dintre atributele sale principale. Raportul SRI privind Revolutia din decembrie mentioneaza cea mai discutabila disparitie din viata lui Goran: „Dupa cum o necunoscuta mai staruie si in ceea ce-l priveste pe fostul sef al Securitatii Municipiului Bucuresti, col (r.) Goran Gheorghe, care, in cursul noptii de 21/22 decembrie 1989, a parasit unitatea fara sa dea nici un fel de ordin si fara sa anunte cine il inlocuia la comanda, reaparind abia dupa 25 decembrie 1989, cind deja situatia incepuse sa se stabilizeze””.
37) Gorcea Pamfil – in 1981 era lt.-col., seful serviciului 0110 Inspectoratul judetean Cluj. La 26 iunie 1981semneaza o nota: „Din continutul materialului se desprind conceptii si pozitii ostile ale sus-numitului (Filip Iulius) cu tendinte de a deveni protestatar”.
38) Gordan Valer – in 1977 era mr. Directia cercetari penale. In 1982 era col., DSS in cadrul aceleiasi directii La 20 aprilie 1977 ii ia o declaratie lui Ioan Ladea. Intr-un referat din 1982 cere ca „dosarul de cercetare penala privind pe inculpatul Filip Iulius sa fie înaintat Directiei procuraturilor militare Bucuresti, pentru a dispune în conformitate cu prevederile art. 262, Cod procedura penala”.
39) Gore Mihai – in 1948 era slt., drsp Sibiu.
40) Greab Dumitru – in 1988 era capitan, ofiter op. principal Inspectoratul judetean Bistrita-Nasaud, Securitate. La 19 octombrie 1988 semneaza un raport informativ care cuprinde date obtinute de la un informator cu privire la diferite persoane, inclusiv Filip Iulius.
41) Grigoras Teodor – in 1989 era mr., Serviciul 2, Directia de securitate si garda, Securitate. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
42) Grigore Gheorghe – in 1973 era gen.-mr., seful Directiei MI, Directia IX. La 19 iulie 1973 semneaza o nota care priveste filajul obiectivului „Gom” (Paul Goma) efectuat în zilele de 13, 14 si 15 iulie 1973.
43) Grigore Vasile – in 1989 era lt.-col., Loctiitor Sef Militia jud. Prahova. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-90.
44) Grigorescu Eugen – in anii ’80 era col., adj. sef Unitatea Speciala „S” a DSS, UM 05135 Bucuresti.
45) Grigorescu Paul – in 1989 era lt.col., Directia de securitate si garda, sef Dispecerat, Securitate.
In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-90.
46) Grigoroiu Ionel – in 1987 era mr., seful serviciului DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti.
La 7 martie 1987 semneaza un raport prin care propune încetarea urmaririi informative asupra lui Popescu Gheorghe.
47) Grozescu Aug. – in 1966 era lt.-col, loctiitor sef DirectieMAI, Regiunea Brasov. La 4 ianuarie 1966 ofera intr-o nota informatii despre motivele arestarii luzi Paul Goma din 1957.
48) Gruia Gheorghe – in 1981 col., seful serviciului III, Inspectoratul judetean Timis. La 12 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Timis care sunt cercetate în problema „Eterul”.
49) Grunberg Marcel – in 1948 era slt., sjsp bacau.
50) Gutan Alexandru – in 1949 era lt.-col., Director adjunct Directia IX Politica, Loctiitor politic Securitate.
51) Guta Constantin – in 1985 era lt.maj, Inspectoratul judetean Dolj, serviciul III. La 20 martie 1985 descrie intr-o nota presiunile exercitate asupra lui Dimitrie Draghicescu, profesor la Facultatea de stiinte ale naturii din Craiova, si perchezitiile efectuate la domiciliul acestuia.
52) Hahone Iosif – in 1950 era cpt., sef Serviciul Judetean de Securitate Caras.
53) Herta Gheorghe – in 1988 era mr., Securitatea judeteana Cluj. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare între Securitate Cluj si Securitate Alba în cazul lui Filip Iulius („Fodor”).
54) Herta Vasile – in 1950 era lt., Sef Biroul de Securitate Cîmpeni.
55) Hoblea Pavel – in 1985 era mr., seful serviciului III, Inspectoratul judetean Maramures, Securitate. La 20 martie 1985 afirma intr-o nota: „Cu ocazia recentei convocari de învatamânt profesional, toti ofiterii de contraspionaj au restudiat programul de masuri în problema TEterult si în cadrul dezbaterilor s-a constatat ca prevederile acestuia au fost însusite în bune conditiuni”.
56) Hotea Petru – in 1972 era lt.-maj., Inspectoratul judetean Maramures. La 19 mai 1972 informeaza despre activitatea profesionala a lui Bodiu Anatolie.
57) Hodis Vasile – in 1985 era lt.maj., Dir. VI/DCP Secu. Ofiterul de securitate Vasile Hodis, cel care a lucrat alaturi de Marin Pirvulescu la Directia de Cercetari Penale a Departamentului Securitatii Statului a perchezitionat locuinta lui Gheorghe Ursu si l-a anchetat pentru afirmatiile „dusmanoase” din jurnal. Oricit de straniu ar parea, astazi Vasile Hodis ajuta la consolidarea democratiei si a statului de drept in Romania. Astfel, in 1999 lucra la… Serviciul Roman de Informatii.
58) Hotnog Paraschiv – in 1989 era col., seful securitatii judetului Suceava, Inspectoratul judetean Suceava – Securitate, serviciul 3. La 14 ianuarie 1989 raporteaza intrarea în tara a lui Jean-Michel Combes, ginerele Doinei Cornea, care „a declarat ca se deplaseaza în judetul Suceava… Întrucât cel în cauza nu si-a facut aparitia pe raza judetului nostru, rugam a dispune masuri de localizare si control a activitatii sale”.
59) Hristenco Ion – in 1977 era lt.-col., Directia cercetari penale. La 1 aprilie 1977 semneaza un proces verbal de perchezitie domiciliara in care descrie perchezitia efectuata la domiciliul lui Paul Goma.
60) Hristu Ioan – in 1953 era lt., instructor DGM probl. Bande zona Pitesti.
61) Hritcu Constantin – in 1972 era mr., sef Bir. Evid., Inspectoratul de Securitate al judetului Vaslui. La 13 aprilie 1972 ofera informatii despre Chefneux Dumitru si Chefneux Georges.
62) Iacob C. – in 1969 era lt.-col., ofiter de cercetare penala CSS, Directia XIII. La 26 septembrie 1969 primeste o nota a locotenent-colonelului Poiana: „Alaturat înaintam o banda pe care a fost înregistrat numitul Lungu Constantin în timpul când a ridicat de la ghiseul PTTR Rm. Vâlvea plicul cu manifestul dusmanos, pentru a fi exploatata în ancheta”. La 28 mai 1970 – declaratia lui Constantin Lungu, prin care acesta recunoaste ca este autorul scrisorii-manifest este data în fata locotenent-colonelului Iacob.
63) Iana Aurel – in 1973 era col., adjunct sef Directia I, D.G.I.I. La 31 mai 1973 semneaza o nota in care afirma: „Având în vedere preocuparile si atitudinea prezenta a lui Lungu Constantin, consideram necesara lucrarea sa în cadrul urmaririi informative speciale, în scopul de a stabili concret si documentat atitudinea ostila pe care se posteaza în prezent”.
64) Iancu C. – in 1972 era col. UM 0610/ Bucuresti. La 12 august 1972 primeste nota prin care este informat despre sederea lui Paul Goma la Paris.
65) Iancu Constantin – in 1968 era lt.-col., inspector sef adjunct, ISMB, CSS. La 14 iunie 1968 trimite o nota catre Directia I, cu informatii despre doua note furnizate de „Grigorescu P”.
66) Iancu Ioan – in 1989 era Capitan, loctiitor seful serviciului I/A, Inspectoratul judetean Cluj. La 29 iunie 1989 printr-un raport, propune închiderea dosarului de urmarire informativa referitor la Filip Iulius (DUI „Fodor” nr. 5892), dat fiind ca acesta a parasit definitiv tara, împreuna cu întreaga familie, la 13 decembrie 1988.
67) Iani Nicolae – in 1961 era col., seful Directiei regionale MAI, Directia regionala Bucuresti. La 21 ianuarie 1961semneaza o nota in care afirma: „Pe viitor în astfel de ocazii când elementele cu domiciliu obligatoriu solicita la Dvs. învoiri asupra carora nu sunteti de acord, nu mai este necesar sa ne înaintati cererile ci urmeaza sa le raspundeti direct ca nu s-a aprobat învoirea respectiva”. La 20 februarie 1962 semneaza un raport in care considera „neîntemeiate” afirmatiile pe care Paul Goma le face împotriva capitanului Livescu Ion.
68) Ignat Nechifor – in 1988 era lt.col.,Sef Serviciul I/B, Inspectoratul Judetean de Securitate Sibiu.
69) Ilie Gheorghe – in 1979 era Capitan, ofiter specialist II, DSS, Directia III. La 30 noiembrie 1979 semneaza un referat in care propune recrutarea ca informator a lui Petru Banyai. La 11 decembrie 1979 semneaza un noua referat in care sugereaza recrutarea ca informator a lui Petru Banyai („Bucur”)
70) Ilie Ion – in 1972 era lt.-col., ofiter specialist V, MI, Inspectoratul de securitate al Municipiului Bucuresti. La 27 noiembrie 1972 semneaza un referat in care propune închiderea dosarului de urmarire informativa al lui Petre Navodaru, socrul lui Paul Goma.
71) Ion Ghenciu – in 1984 era gen.-mr., seful Directiei M.I., Directia pentru pasapoarte, evidenta strainilor si controlul trecerii frontierei. La 20 decembrie 1984 semneaza o nota adresata DSS, Directia I in care se refera la confiscarea unor reviste, articole si carti pe care Doina Cornea le-a adus cu ea la întoarcerea dintr-o calatorie în Franta.
72) Ion Marin – in 1973 era lt.-col./adjunct sef serviciu D.G.I.I., Directia I. La 31 mai 1973 semneaza o nota in care afirma: „Având în vedere preocuparile si atitudinea prezenta a lui Lungu Constantin, consideram necesara lucrarea sa în cadrul urmaririi informative speciale, în scopul de a stabili concret si documentat atitudinea ostila pe care se posteaza în prezent”.
73) Ion Stanescu – in 1972 era ministru, Ministerul de Interne. La 16 noiembrie 1972 semneasza o nota in care propune retragerea cetateniei române lui Paul Goma, deoarece acesta „se face vinovat de acte ostile fata de Republica Socialista România”
74) Ionescu Andrei – in 1982 era lt.col., sef Inspectoratului Judetean Securitate Satu Mare.
75) Ionescu Cornel – mr., Inspectorat Securitate jud. Dolj.
76) Ionescu Gheorghe – in 1973 era mr., sef serviciu MI, Directia IX. La 14 iulie 1973 semneaza o nota care priveste filajul obiectivului „Gom”. (Paul Goma) efectuat în ziua de 12 iulie 1973 între orele 7,00 – 0,20. La 19 iulie 1973 semneaza o alta nota care priveste filajul obiectivului „Gom” (Paul Goma) efectuat în zilele de 13, 14 si 15 iulie 1973.
77) Ionescu I. – in 1967 era lt. La 11 iunie 1968 semneaza o nota informativa cu date obtinute de la sursa „Grigorescu P”. Intllnirea a avut loc in casa „Cultura”. La sflrsitul notei adauga: „Numitul Reus Mîrza Vasile se afla în evidentele Directiei I, indicativ 122”.
78) Ionescu V. – in 1975 era lt.col., loctiitor sef directie Ministerul de Interne, Directia III. La 17 iunie 1975 semneaza o nota in care se precizeaza ca nu Vasile Gavrilescu, ci Ion Gavrilescu a vizitat Consulatul SUA.
79) Ionescu Vergiliu – in 1989 era col. Adjunct Sef UM0650. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
80) Ionita Marin – in anii ’80 era plt., Unitatea Speciala „S” a DSS.
81) Ionita Stefan – in 1985 era plt., loctiitor sef arest DCP/IGM.
82) Iordanescu Octavian – in 1958 era lt.maj., Sef de Birou, Regionala de Securitate Brasov.
83) Iorga Marin – in 1962 era mr., seful Directiei regionale, anterior seful serviciului raion, conform documentului din 14 noiembrie 1962; ulterior colonel, seful Inspectoratului de Securitate judetean Galati (conform documentului din 24 iulie 1969 MAI, Directia regionala Galati. La 14 noiembrie 1962 semneaza o nota care priveste verificarea necesitatii tratamentului urmat de Reus Mîrza Vasile la Spitalul TBC Bucuresti. La 16 iunie 1964 semneaza o alta nota care priveste luarea în evidenta a lui
Reus Mîrza Vasile.Ulterior semneaza o hotarâre de trecere în evidenta a lui Reus Mîrza Vasile.
84) Ionita Nicolae – in 1988 era col., seful Securitatii Cluj. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare între Securitate Cluj si Securitate Alba în cazul lui Filip Iulius („Fodor”). La 29 iunie 1988 trimite o nota catre Inspectoratul judetean Iasi Securitate in care afirma: „Discutiile purtate între Filip si… s-au referit la probleme fara importanta, pâna în momentul în care ambii au intrat într-o camera de unde discutia lor nu a mai putut fi controlata”. Conform raportului SRI cu privire la Revolutia din Timisoara din 1989, colonelul Ionita a fost unul dintre participantii activi la represiune: „Seful inspectoratului a raportat despre situatia creata primului secretar, Ioachim Moga, primind ordin sa deplaseze in zona forte de ordine si sa ia masurile necesare pentru restabilirea ordinii publice. In baza acestui ordin, i-a convocat pe seful Securitatii judetene, colonel Ionita Nicolae si seful Militiei Judetene, lt. colonel Rusu Stoian si a
ordonat ca la locul faptei sa se deplaseze seful militiei cu plutonul de interventie, insotit de loctiitorii sefului securitatii, respectiv lt. colonel Tinca Ovidiu si maior Petcu Gheorghe. A ordonat, de asemenea, deplasarea unor echipaje de circulatie care sa asigure fluiditatea transportului in zona.”
85) Iosif Jakab – in anii ’60 era cpt., drs Oradea
86) Iovan Constantin – in 1969 era Capitan, biroul I, ulterior maior (conform documentului din 13 martie 1970), Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, Serviciul I. La 26 mai 1969 semneaza Nota informativa nr. 101/IC/854 prin care informeaza ca Vasile Gavrilescu a fost semnalat si la ser. III din ca