Asistăm la o diversificare a intoleranţei politice în Republica Moldova. Mereu politicienii s-au divizat între ei, separând şi electoratul – în ai noştri şi ai voştri- după criterii lingvistice, etnice, etno-geopolitice. Mai recent, politica a devenit terenul unul discriminări de ordin rasial, care vizează un reprezentant al străinilor de curând naturalizat.
Atitudinea discriminatorie faţă de comunişti imputată anterior Alianţei pentru Integrare Europeană a intrat în scurt timp în uzanţa opoziţiei comuniste, care cu tot dinadinsul încearcă să asocieze guvernarea cu musulmanii, minorităţile sexuale sau cu africanul, John Onoje. Prezentarea AIE ca pe “un avocat” al grupurilor minoritare ale populaţiei este o încercare a ideologilor comunişti şi a agenţilor lor, infiltraţi în “partide sateleţi” sau organizaţiile religioase, de a marginaliza guvernarea şi de o certa cu electoratul. Acestă este o dovadă în plus că PCRM tinde să pună AIE în opoziţie cu majoritatea societăţii, dominată de stereotipuri, clişee şi agramatism cras în privinţa funcţionării democraţiei, drepturilor omului şi statului de drept.
Voronin greşeşte, dar scoate la iveală esenţa moldoveanului
Liderul comuniştilor este o figură detaşată de democraţie, care nu poate înţelege ce presupune şi de ce sunt importante drepturile omului şi alte aspecte conexe acestor principii. În acest sens, Vladimir Voronin are nevoie de o compătimire generoasă din partea societăţii civile, dar şi de o dezaprobare fermă şi dură. Retorica discriminatorie a liderului PCRM, încremenit în trecutul sovietic şi agresiv faţă de procesul firesc de democratizare a ţării, trebuie blamată şi taxată pentru a fi treptat dezrădăcinată.
Intoleranţa lui Voronin faţă de români exprimată în forţă până acum se extinde în prezent şi la manifestări xenobe faţă de africanul naturalizat în R. Moldova, John Onoje. Desconsideraţia faţă de africanul moldovean denotă percepţia bolnăvicioasă generală a comuniştilor şi adepţilor lor faţă de foştii apatrizi, care odată încetăţeniţi dau dovadă de atitudine civică mai activă decât majoritatea nepăsătoare a populaţiei.
Ieşirea lui Voronin este un semnal negativ ce explică esenţa societăţii moldoveneşti care este predispusă spre discriminare şi intimidare a indivizilor distincţi de ceilalţi. Este un precedent periculos pentru o ţară unde după doi ani de la plecarea comuniştilor, cetăţenii nu încetează să îl crediteze cu încredere pe liderul întunecat al PCRM, Vladimir Voronin. Situaţia este tristă pentru originarii de pe continentul african, care îşi fac studiile, fie şi-au creat deja familii în Republica Moldova. Anume aceştia vor resimţi percepţia peiorativă a populaţiei, dar şi indiferenţa autorităţilor intacte faţă de cazul flagrant de discriminare tranşantă a originarului din Sierra Lione, John Onoje, de către un deputat al legislativului.
John Onoje la fel greşeşte, dar altfel
Vinovăţia lui Voronin este indiscutabilă şi blamabilă, dar africanul naturalizat, John Onoje, poate fi acuzat de alte fapte, care vin în contradicţie cu legea cetăţeniei, graţie căreia acesta a fost înfiat de Republica Moldova. Nu este clar raţionamentul care l-a împins pe Onoje să ceară cetăţenia moldovenească, dacă îndată după aceasta el se alătură mişcării politice care pledează pentru desfiinţarea statalităţii Republicii Moldova.
Fără îndoială, activismul civic al lui John Onoje merită laude, dar implicarea lui politică intră în conflict cu legea cetăţenii, în baza căreia el a jurat devotament acestei ţări. Chiar dacă moldoveanul de origine africană s-a înrolat într-o formaţiune politică, care l-a ales pentru a-şi face PR sau din alte motive, Onoje trebuie să-şi amintească despre cuvintele [1] pe care le-a rostit la solicitarea cetăţeniei.
Prin neglijarea prevederilor legislaţiei care l-au încetăţenit, refugiatul din Sierra Leone pune sub lovitură toţi reprezentanţii din comunitatea africană, care din varie motive populează ţară. Or, este inacceptabil ca un proaspăt cetăţean, fost refugiat, să promoveze mesaje anti-constituţionale, de natură unionistă, alăturându-se unor forţe politice anti-stataliste. Atât Onoje, cât şi cei care îl folosesc în scopuri politice, trebuie să conştientizeze ce prejudiciu de imagine aduc ei instituţiei cetăţeniei, pe de o parte, şi minorităţilor aflate sub presiunea crescândă a discriminării, pe de altă parte.
Dacă Onoje consideră că poate face abstracţii faţă de angajamentele pe care şi le-a asumat în calitate de cetăţean, atunci se impune instituirea unei proceduri de retragere a cetăţeniei, care să aibă şi efecte retroctive. În prezent, legislaţia în domeniu prevede posibilitatea retragerii cetăţenii doar în condiţiile în cazul persoanei care săvârşeşte crime deosebit de grave împotriva statului. Evitarea iresponsabilităţii noilor cetăţeni poate avea loc prin constituirea unei comisii în cadrul parlamentului sau pe lângă executiv, care să monitorizeze evoluţia comportamentală a noilor posesori de cetăţenie în plan civic şi politic, cel puţin pe o perioadă de 3-5 ani. Iar în cazul depistării unor activităţi care încalcă legea supremă sau alte legi, persoana încetăţenită va trebui sesizată, cu ulterioara deposedare de cetăţenie, dacă persoana nu îşi schimbă coportamentul.
Cetăţenia este o responsabilitate faţă de statul care ţi-o oferă, de aceea, John Onoje şi alţii care fac partizanat pentru lichidarea statalităţii Republicii Moldova, trebuie să-şi de-a seama că asemenea activităţi comportă consecinţe. Totodată, Voronin şi susţinătorii xenofobiei sale trebuie să depăşească fobia faţă de democraţie. El şi ceilalţi comunişti, împreună cu necomuniştii care susţin viziuni discriminatorii trebuie să renunţe la baricade contra principiilor civilizate de funcţionare a unui stat şi să se coboare din copaci, deoarece altfel riscă să rămână ostaticii abordărilor primitive străine unei societăţi moderne.
Referinţe:
- “Eu (numele, prenumele), născut la (data şi locul naşterii), jur să fiu cetăţean devotat Republicii Moldova, să respect cu sfinţenie Constituţia şi celelalte legi ale ei, să nu întreprind nici o acţiune care i-ar prejudicia interesele şi integritatea teritorială”., Legea cetăţeniei Republicii Moldova.
Oare perpetuarea în continuare a creaturii stataliste stalinist-hruşcioviste Republica Moldova pe teritoriile României de est în loc să se revină cum e firesc acestor teritorii după dezmembrarea imperiului sovietic la patria istorică România,nu este o uzurpatre a declaraţiei de independenţă unde se spune: „poporul Republicii Moldova este liber să-şi hotărasca soarta în limita hotarelor sale etnice”? Hotarele etnice a moldovenilor de la est de Prut e în limita teritoriilor întregii Românii,mai ales între hotarele ţării, patriei sale, – România,din care a făcut parte pînă la 1944.
Un cetăţean cinstit, corect,patriuot,responsabil pentru soarta întregii naţiuni române nu poate fi decît unionist,credincios idealului milenar de unitatea naţional-teritorială a românilor,şi nicidecum „statalist moldovenist” echivalentul cu calitatea de complice cu crimele stalinismului comunist ce a creat în scopul desbinării naţiunii române, la est de Prut, o aşa numită entitate statală „Republica Moldova”
Moldoveanul român Jhon Onoje (Ion Africanul) nu este decît un exemplu de conştiinţă şi comportament responsabil pentru soarta teritoriilor româneşti de la est de Prut,şi este mai român decît orice cetăţean originar din aceste teritorii (care chear de provuine etnic numai din daci şi romani,dar nu se recunoaşte decît „naţie moldovenească” şi care pledează, precum a fost învăţat de stăpînii de la răsărit, pentru un stat separat de România (R.Moldova),pe care ni la inventat Imperiul sovietic în Basarabia). Simţul naţional e în primul rînd educaţia,comportamentul,apoi provenienţa de sînge. ( ce folos are o naţiune dintr-un etnic ce îi aparţine ca sînge şi îi este duşman ca conştiinţă,comportament,mai degrabă este român un străin naturalizat ca Jhon Onoje, ce serveşte neamul care la primit prin fapte şi cu credinţă)
Ce sunt acelea „hotare etnice”, domnule Marin?
Hotarele etnice sunt teritoriile, spaţiul geografic unde au locuit mai mult sau mai puţin compact, pe parcursul a milenii, reprezentanţii unor comunităţi de oameni înrudiţi prin limbă,cultură şi istorie. ( Probabil un istoric cu o pregătire mai aprofundată în domeniu,vă va explica mai bine,deşi,îmi dau seama că ştiţi bine şi fără noi,daţi întrebarea mie pentru ca să vă asiguraţi că pricep despre ce scriu şi pentru cititori revistei d-ră,să înţeleagă şi ei termenologia istorică)
Poate un demograf,etnograf, să explice mai bine,dacă citeşte vre-unul din specialişti în domeniu,lasă să ne scrie,să fim şi noi luminaţi în privinţa a ce sunt acelea „hotare etnice”.
Domnule Anatol Marin, nu puteti acum da inapoi fara sa dati impresia ca vorbiti dupa ureche. Dar ca sa inteleg ce doriti sa spuneti, sa va dau cateva exemple: Germania 1939, Ungaria 1940 sau visele lui Milosevici pentru Serbia, astea sunt „hotare etnice”? Si „hotarele etnice” ale Romaniei care sunt. Si cum trebuie realizate in anul 2012 aceste hotare? Nu cumva este acesta un joc cu suna zero?
Bine,m-aţi convins,hai să considerăm hotarele etnice ale românilor, hotarele statului român de la 1 decembrie 1918 şi alte teritorii a căror locuitori şi-ar manifesta în mod democratic (referendum) dorinţa de a face parte din statul român.
Dacă mai doriţi ceva să citiţi din ce găndesc despre problema în cauză,vizitaţi unimedia.md, blogul d-nei Vit.Vangheli-Pavlicenco,ultimul articol apărut acolo,replicile pentru Igoraş,jertfa propagandei ruseşti.
Probabil nu voi mai răspunde la următoarea replică a d-ră aici deoarece se transformă într-un dialog între noi doi,iar acolo e mai interesant,deoarece sunt mai mulţi vizitatori şi opinii.De asemenea mai vizitaşi syteul d-lui Mircea Popescu. Tare aşi dori ca în diasporă să avem cît mai mulţi ca d-l Mircea,Dumnezeu să-l aibă în pază,din articolele celor din diasporă,îmi place cel mai mult,tare aşi mai dori într-o zi să compar ce scrie P.Clej şi ce scrie d-l Mircea Popescu şi să nu pot să-mi expun părerea care din d-lor e mai bun pentru neamul românesc.Deocamdată îi dau prioritate D-lui.
Anatol Marin
Domnule Marin, asta inseamna ca Romania trebuie sa emita pretentii teritoriale impotriva Ucrainei, Republicii Moldova si Bulgariei? Repet intrebarea sunteti de acord cu „hotarele etnice” ale Germaniei din 1939, ale Ungariei din 1940 sau cu cele visate pentru Serbia de Milosevici?
Cat despre partidul de buzunar – PNL condus de demagoaga Vitalia din Pavlicenco – v-as propune sa incetati sa-i mai faceti propaganda ca si altor demagogi ultra-nationalisti de pe internet. Sunt complet desueti.
„Un cetăţean cinstit, corect,patriot,responsabil pentru soarta întregii naţiuni române nu poate fi decît unionist,credincios idealului milenar de unitatea naţional-teritorială a românilor,şi nicidecum “statalist moldovenist”echivalentul cu calitatea de complice cu crimele stalinismului comunist ce a creat în scopul desbinării naţiunii române, la est de Prut, o aşa numită entitate statală “Republica Moldova”.
In calitate de cetatean al R.Moldova sunt moldovan si Carta Drepturilor Fundamentale in UE etc. imi da dreptul la DIVERSITATE culturala, lingvistica, etnica, religioasa etc. si INTERZICE cetatenilor UE (inclusiv din RO) DISCRIMINARE din varie motive, inclusiv si din motivul ca cineva se considera moldovan, dar nu rus sau roman, ca limba sa si-o numeste traditional altfel, ca patria sa e R.Moldova, dar nu Rusia sau Romania.
D-le Marin, in baza caror acte internationale, legi ale RM sau ale RO le refuzi multor cetateni din RM dreptul, libertatea de a avea propia denumire de limba, identitate, cetatenie, tara etc.? Cine te imputerniceste, d-le Marin, ca sa judeci daca etnia, limba, statul celora din R.Moldova are sau nu are dreptul la existenta sub soare?
Cine iti da dreptul ca pe oricine, fara nici un consamtamant, sa-l numesti in mod samavolnic „roman”, iar apoi sa-i pui in carca „obligatiuni” de roman in fata natiunii romane sau sa-ti arati deschis dispretul fata de cei care nu accepta identitatea ta de roman?.. .
Cum ai dori sa se procedeze cu cei care nu doresc sa fie dupa placul tau – “romani”- ai face liste negre, ai pune la cale progromuri, i-ai duce ca pe vremuri in lagare in Transnistria sau Siberia? – In ce tara UE si in ce veac traiesti, d-le Marin?
Pozitiile exprimate de Anatol Marin si Ion Ciucium arata de fapt efectul devastator a doua secole de ocupatie ruseasca – directa si indirecta – asupra partii de este a provinciei Moldova, inclusiv 25 de ani de incorporare in Romania si 20 de ani de independenta a unui stat caricatural, plasmuit de mintea diabolica si bolnava a lui Stalin.
Anatol Marin este un extremist ultra-nationalist si sovin, iar Ion Ciucium este convins ca poti face din rahat bici si sa faca si trosc sau mai delicat spus ca poti calari un cal desenat pe perete.
Pentru P.Clej:
V-am citit aprecierea dată personalităţii mele:
Vă dau şi eu apreciere:
Petru Clej, slugă a sionismului mondial, om fară verticalitate şi demnitate naţională românească (dacă e într-adevăr român, precum susţine că e),dacă e evreu,îl înţeleg.
Un lucru nu înţeleg: de ce eu răspund acestu-i şovinist sionist, – Clej.P.?
E vreo confirmare mai bună că Anatol Marin este un extremist ultranaționalist, antisemit și partener ideal al șovinismului rusesc (de altfel gândește în rusește, limbă pe care o stăpânește mai bine decât româna) decât acest comentariu? Nu. Locul lui este la periferia societății, la extrema dreaptă, așa cum înainte de 1989 era la extrema stângă. Observați că legătură logică cu sionismul este ZERO, dar la nivelul său extrem de redus de inteligență nu i se poate cere mai mult. Excesul de zel pe care îl face în slujba românismului este tipic convertiților de ultimă oră la cauza națională.