Pe majoritatea străzilor mici din București mașinile sunt troienite
Ați ghicit, acest articol e scris în urma unei alte vizite fulger la București. De data asta am nimerit în timpul celei mai grele ierni din … nu se știe, după cum nu se știe exact nici ce temperatură este afară, deoarece frigul a devenit și el motiv de fotbal politic între putere și opoziție. Dar despre asta, mai târziu.
Capitala României este sub mormane de zăpadă. A nins mult, dar orașul nu pare paralizat, dimpotrivă, circulația mașinilor este în continuare intensă, iar Bucureștiul e în continuare una dintre cele mai congestionate capitale europene.
Arterele principale au fost curățate, dar zăpada a fost împinsă la margine și pe trotuare. Rezultatul: în general grămezi de zăpadă de înălțime medie de un metru, care ajung în unele locuri să fie munți de peste trei metri înălțime.
Mașinile parcate pe margine au fost acoperite în totalitate, iar suprafața carosabilă redusă corespunzător. Ca atare, Bucureștiul este și mai congestionat, iar spațiul de parcare, în general o resursă publică extrem de prețioasă a devenit practic inexistent.
Cei care au de suferit cel mai mult sunt însă pietonii, căci trotuarele au dispărut practic sub zăpada aruncată de pe carosabil, iar traversarea străzilor devină o aventură extrem de periculoasă.
Nu mai spun de țurțurii și zăpada de pe acoperișuri care odată cu încălzirea (relativă) a vremii devin pericole potențial mortale pentru trecători, adăugându-se tencuielii care cade și reprezintă un pericol permanent.
Nu se poate vorbi de lipsă de spirit civic, numeroși cetățeni, inclusiv de pe străzi mici, unde municipalitatea nu a ajuns cu utilajele de deszăpezire, au ieșit cu lopețile să dea zăpada la o parte.
Unde se poate duce zăpada?
Problema lor și a echipajelor primăriei este cantitatea enormă de zăpadă căzută și faptul că ea nu este înlăturată din oraș, ci rămâne pe loc, cauzând congestia și îngreunarea traficului rutier și pietonal.
Am aflat că datorită “ecologizării” Dâmboviței, zăpada nu mai poate fi aruncată în râul Capitalei. Rezultatul – pagube enorme, datorate congestiei traficului care-i întârzie sau chiar îi oprește pe mulți lucrători să se mai ducă la serviciu, generează pagube mari comercianților și instituțiilor datorită îngreunării aprovizionării și accesului în general și chiar pune viața oamenilor în primejdie atunci când este vorba de accesul ambulanțelor, poliției sau mașinilor de pompieri.
Țurțurii constituie un adevărat pericol pentru pietoni
Nu cred că este chiar așa de greu de calculat paguba produsă de această congestie cu zăpadă (cheltuieli suplimentare cu carburanți, aprovizionare dificilă a comercianților, clienți mai puțini în magazine, oameni care întârzie sau nu pot ajunge la lucru, poluare, etc) dar cred că este oricum mult mai mare decât cheltuielile suplimentare necesare unei deszăpeziri cu evacuarea zăpezii din oraș.
L-am auzit pe primarul sectorului 6 al Capitalei, Cristian Poteraș, care spunea că a luat legătura cu particulari, încercând să-i convingă să permită depozitarea zăpezii pe terenurile aflate în proprietatatea lor!!!
De altfel, am aflat că există un așa numit Centru Național de Conducere și Coordonare a Intervenției, cu menirea specială să înlesenească alocarea resurselor în caz de intemperii severe sau catastrofe naturale. Numai că acest centru, care a costat 203,7 milioane USD, dintre care 150 de milioane provenite dintr-un credit de la Banca Mondială, nu pare să facă vreo diferență.
Și pomenesc de catastrofe naturale pentru că, în mod inevitabil, această zăpadă se va topi și riscă să provoace inundații, o calamitate cu care România a început să se confrunte aproape în fiecare an în ultimul deceniu.
Ce fac cei care ar trebui să ia decizii strategice și uneori chiar tactice cu privire la combaterea efectelor acestor intemperii și catastrofe naturale? Mai precis, politicienii din România?
Sunt foarte preocupați de alegerile ce bat la ușă – locale în vară și generale în toamnă. Și din acest motiv, întregul lor comportament, în general unul sfidător sau iresponsabil, este acum calat doar pe apropiatele evenimente electorale.
Incompetența autorităților
Așa cum spuneam în debutul articolului, intemperiile iernii și efectele lor au ajuns subiect de fotbal politic între putere și opoziție. Am asistat la o discuție – un talk-show TV -despre un președinte de consiliu județean din Moldova, care avusese inițiativa de a cere strângerea de ajutoare pentru sinistrații dintr-un județ vecin, care până la urmă a decis că, dată fiind impracticabilitatea drumurilor, vor fi împărțite cetățenilor din propriul județ. Indignare din partea moderatorului, indignare din partea politicienilor (indiferent de culoare) și concluzia că politicianul respectiv (întâmplător din partidul de guvernământ, PDL) este un nesimțit.
Pe trotuare se circulă pe o potecă minusculă
În rest, discuții sterile, și de ce nu s-a făcut mai nimic în ultimele două decenii pentru combaterea inundațiilor. La discuție era prezent și Primarul General al Capitalei, Sorin Oprescu, care vorbea la modul cel mai nonșalant despre ce face municipalitatea ca să deblocheze străzile. Și în timp ce vorbea, într-un cartier mărginaș al Capitalei, oamenii erau ieșiți în stradă, protestând împotriva faptului că fuseseră aruncați în beznă de o pană de curent, care la un moment dat afectase circa jumătate din oraș.
Situații din acestea nu se întâmplă numai în România. Recent, ninsori mult mai puțin abundente au generat haos în Marea Britanie, paralizând, de pildă, jumătate din traficul aerian pe cel mai mare aeroport al țării, Heathrow, unde la fiecare minut aterizează și decolează câte un avion.
Dar dacă în cazul Marii Britanii, care are o climă oceanică, mult mai caldă iarna decât în România, astfel de intemperii sunt rare, în România iarna este îndeobște mult mai grea. Și aici raportul cost/efect la măsurile de prevenire poate fi mult mai mic. Așa cum s-a văzut, bani se cheltuiesc, nu doar din credite, dar există bani disponibili și din partea Uniunii Europene.
Veșnica problemă e corupția și cum s-a întâmplat că instituțiile de stat responsabile cu deszăpezirea și firmele particulare angajate să o pună în practică nu și-au făcut datoria.
Și încă bucureștenii sunt norocoși, aici există utilaje de deszăpezire din belșug, dar sătenii de prin Bărăgan sau Vrancea au fost pur și simplu acoperiți de zăpadă, unii trăind în bordeie de paiantă sau chirpici care stau să se prăvălească sub metri cubi de zăpadă, lipsiți de alimente de bază sau lemne de foc, cu animale domestice și ele lipsite de hrană.
Am văzut exemple de solidaritate umană, convoaie umanitare care duceau mâncare la sinistrați, oameni din sate troienite care umblau zilnic kilometri cu sania să aducă de mâncare pentru vecinii care nu se puteau deplasa, colecte de alimente și bani pentru cei loviți de intemperiile cumplite, și altele.
Dar am văzut și intervenții publice penibile, în care se insinua că majoritatea celor găsiți morți înghețați ar fi fost beți sau că primarii unor sate amărâte n-au luat măsuri de deszăpezire deoarece ar fi stat în casă și ar fi băut, deși unii primari au făcut apel la ajutor din partea conducerii județene.
România își revine cu greu din acest șoc meteorologic, probabil cel mai sever din ultimii 22 de ani, dar într-o perioadă de criză economică profundă era ultimul lucru de care avea nevoie. Iar acest șoc a probat odată în plus că autoritățile nu sunt capabile să-l protejeze eficient pe cetățean în caz de calamități naturale, așa cum nu sunt capabile să administreze competent țara nici în timpuri mai normale.
Nu de mult timp am fost in Romania si sunt de acord cu Petru Clej. Tatal meu a trait iarna din !954 si a fost in Bucuresti sin Braila in acel timp.Eu am trait in Quebec si Montreal unde caderea de zapada pe metru patrat e imensa. Si buniciul, si tatal meu si canadienii au zis si zic ca zapada trebuie mutata, deplasata din zonele cheie – strazi, artere, gari etc.
Probabil ca autoritatile romane de astazi asteapta mana cereasca si ingerii din cer sa vina sa faca un miracol. caldura subita dinainte de martie va face un „maglavit’ si vom vedea ce va urma.
In urma cu decenii zapada se arunca in Dambovita ori in afar Bucurestiului.
Acum zapada se va topi in plin centru metropolitan de la Unirii si pana la Piata Matache.
Pacat de oamenii de rand ce vor suferi !
Forumurile de discutii, blogurile celor mai influienti politicieni, saiturile guvernului si al presedintiei sunt pline de cereri de declansare a starii de necesitate; pozitia cinica a autoritatilor si tacerea complice a partidelor din opozitie au avut aceeasi cauza: schimbarea guvernului Boc…
Atat cinism nu va puteti imagina…
Mai mult, dupa schimbarea guvernului, toata lumea astepta o interventie in forta a autoritatilor… Din dorinta de a-si face treaba, la inceput de drum, si din necesitatea de a reface din pierderea de popularitate a partidelor din arcul guvernamental…
Culmea, desi nu au facut nimic din ce se spera, PDL recupereaza 6-8 procente doar din idiotenia USL…
Batalia politica este foarte importanta; in acelasi timp, „managerii” aliantei de guvernare nu sunt dispusi sa „arunce” cu banii…Calculele lor par bine facute pentru a recupera popularitatea usor si sigur…Iar rezultatul maxim sa fie atins in ziua votului…
Sunt, inacceptabil, sute de mii de oameni izolati; in timp ce in cele 4 judete sinistrate nu s-a refacut nici alimentarea cu energie electrica, primarul Oprescu vrea sa cheltuie milioane de euro pentru a evacua zapada din Bucuresti…Pe baza eternei povesti a drobului de sare!
Romania pare rupta; in doua sau in trei…Dupa interese electorale, dupa interese materiale…Cinic!
Solidaritatea oamenilor simpli este deasupra interventiei autoritatilor, a „bogatanilor”, a „mogulilor” etc…
Nici macar „biserica nationala” nu pare sa fie impresionata de enoriasii ei inzapeziti, inghetati si flamanzi…
Ce tara e asta!?
Domnule Paraschiv, cam ce legatura are acest comentariu cu articolul? Si chiar asa, vi se pare inutila scoaterea zapezii din Bucuresti?
Nu se anunta o incalzire brusca in Bucuresti.
In fiecare zi care trece, calculele catastrofice ale lui Oprescu ar trebui refacuta pentru depozitele de zapada scad…
In plus, calculul este…tendentios; el presupune ca zapada se va topi dintr-o data!
Nu, Bucurestiul nu are motive de panica; este o manipulare pe care Oprescu si firmele beneficiare o induc…
Romania nu inseamna, doar, Bucuresti!
Martorii iernii din 1954 povestesc cum urme ale iernii existau, inca, in Bucuresti, la inceputul verii…
Evident, pentru o prognoza meteo „nefavorabila” trebuie sa existe un scenariu realist…
Isteria creata are un singur scop; incurajarea lui Oprescu pentru a pune in aplicare planul de evacuare a zapezii…
Nu știu cum o fi în târgușorul nenorocit din Oltenia unde își duce existența Puiu Paraschiv, dar Bucureștiul e capitala României și puțin îmi pasă de Oprescu, cine e primar sau cine face deszăpezirea, cert este că modul în care (nu) a fost curățată capitala este complet inacceptabil. Comparația cu 1954 dovedește anacronismul lui Puiu Paraschiv, care prezintă toate complexele provincialului (de data asta la propriu).
Pana la urma nu sunt sigur ca am inteles. D-l Paraschiv sustine ca Bucurestiul n-ar trebui deszapezit deoarece zapada se topeste incet-incet si mai bine se economisesc milioane de euro? D-l Paraschiv, explicati pe romaneste, ca sa zic asa, ca sa inteleaga toata lumea despre ce vorbim.
Ștefan, Puiu Paraschiv este unul dintre cei mai consecvenți, dar și cei mai lipsiți de argumente detractori ai revistei ACUM, așa încât degeaba îi ceri să explice că nu va reuși.
Nu exista argumente in favoarea unei topiri bruste a zapezii.
Daca exista o prognoza meteo care anunta o topire, relativ, rapida a zapezii, i se poate asocia un scenariu realist si adecvat de evacuare a zapezii.
Resursele ar trebui concentrate pe deszapezirea localitatilor sinistrate si pe reconectarea acestora la un ritm normal de viata.
Incepand cu Oltenita si pana in Buzau, inaltimea nametilor de zapada este mai mare decat majoritatea caselor; foarte multe localitati sunt, inca, deconectate de la reteaua de electricitate…
In masura in care exista un pericol pentru Bucuresti ( prognoza meteo nu indica o astfel de posibilitate )trebuie elaborat un plan realist, adecvat…In acest moment si in urmatoarele 8-10 zile nu este cazul.
Oltenita nu este la capatul lumii; si, tocmai pentru ca este o localitate mica ar trebui sa fie usor de deszapezit; doar sa intereseze pe cineva…
Este cinic sa batem toba in interesul capitalei atata timp cat exista zone sinistrate…
Zic si eu, iertata fie-mi indrazneala!
Domnule Paraschiv, dumneavoastră faceți pe prostul? Adică e o alegere între a deszăpezi Capitala României sau comune și orașe din țară? Ăsta e nivelul la care discutați? Nu aveți nici cea mai elementară jenă?
Astazi un barbat de 42 de ani din Vaslui a murit strivit de turturii care au cazut de pe acoperis.
Eu cred ca din pozele afisate de mine se deduce ca e greu de mers pe strada in Bucuresti, chiar periculos. Imaginati-va cum se descurca un batran singur, silit sa mearga sa se aprovizioneze. Dar unui cinic provincial ca Puiu Paraschiv nu-i pasa.
Curatarea strazilor, eliberarea cailor de acces trebuie facute; scoaterea, in totalitate, a zapezii din oras este alta poveste…
Calculul actiunii poate fi facut in 3 scenarii: avarie, haos sau catastrofa…
Bucurestiul este in avarie cu tendinte de intrare in haos; aplicarea unui scenariu specific catastrofei este neprofesionist si foarte scump…
Judetele pe care cu vadit provincialism le apar sunt la limita catastrofei; unele localitati sunt in catastrofa din moment ce, inca, nu se poate ajunge la ele…
Bilantul final al inzapezirii va depasii, cu mult, 100 de victime…
Dar, banuiesc, asta este statistica; dramatic este faptul ca in Bucuresti nu s-au curatat strazile secundare…Oare cine o fi de vina!?
Va las sa rescrieti, cu talent, povestea drobului de sare…
Provincialul cu mentalitate de 1954 (comunistă) Puiu Paraschiv nu poate înțelege (încep să cred că nu e de rea credință, ci pur și simplu e sever limitat intelectual) că aici nu e vorba de o alegere: ori curățăm Bucureștiul, ori curățăm orașe și comune sinistrate din provincie. NU, în anul 2012, într-o țară a Uniunii Europene se fac amândouă.
În plus, acest individ care mai întotdeauna vorbește în dodii nu înțelege un lucru: nu doar străzile secundare nu au fost curățate: pe arterele principale zăpada a fost împinsă pe margini și nu scoasă din oraș și asta generează nu doar pierderi materiale, ci poate duce și la pierderi de vieți omenești. Îl rog să se gândească doar la accesul ma dificil al ambulanțelor sau la oamenii în vârstă pentru care mersul pe stradă devine practic imposibil. E o chestiune de civilizație care-l depășește pe provincialul fudul Puiu Paraschiv.
În orice caz, nu ia Bucureștiul de la gura flămânzilor din provincie. Mai mult, contribuția financiară a Bucureștiului e mult mai mare, proporțional, decât a unor județe nenorocite cum ar fi Gorjul.
Imi pare rau!
Cititi ultima mea postare si poate, daca nu va mai enervati, veti intelege!
Toate activitatile se dimensioneaza in functie de scenarii credibile, probabile; chiar daca e vorba de Bucuresti!
Problema este tehnica!
Manipularea consta in modul in care se reuseste crearea emotiei!
Ar fi fost onest, din partea voastra, sa manifestati empatie fata de locuitorii celor 4 judete sinistrate!
Evident, la voi pe sait, faceti cum vreti!
Cu deplina provincialitate!
Domnule provincial – la propriu si la figurat – Puiu Paraschiv, am sa repet in termeni cat mai simpli ca pentru o persoana cu un nivel intelectual extrem de redus ca dumneavoastra: nu exista o contradictie intre eforturile de scoatere a zapezii din Bucuresti, fara de care curatarea zapezii este complet ne-eficienta si eforturile de ajutorare a sinistratilor din cele patru judete.
Mai mult, din Bucuresti au plecat mai multe convoaie umanitare spre aceste judete, iar in Capitala exista mai multe centre de colectare a ajutoarelor pentru sinistrati. In mai multe locuri in Diaspora se strang de asemenea bani pentru sinistrati.
Va recomand sa incetati, odata pentru totdeauna, sa vorbiti in dodii. De cand ati aparut pe acest sit n-ati spus niciodata ceva coerent.
Daca va uitati in jur, veti observa ca mai mult de 3/4 din zapada…nu mai e!
Teama de inundatii se naste din incapacitatea de a imagina fenomenele fizice care duc la „disparitia” zapezii…
Cea mai mare parte din zapada, in situatia in care temperaturile nu au fost foarte ridicate, s-a evaporat datorita vantului…
Este in rwgula ca Bucurestiul si-a permis sa scoata zapada din oras; eu va spun ca este scump si inoportun…
Din cele trei scenarii de criza-avarie, haos si catastrofa-in situatia in care esti foarte bogat alegi „haosul”…Catastrofa, niciodata!
Acum, lucrurile s-au intamplat! Dl Oprescu a pacalit opinia publica inducand un scenariu catastrofic…Asta e! Eu nu ma supar! Nici macar pentru ca nu intelegeti!…
Pentru a continua exercitiu de imaginatie, va sugerez sa calculati cata apa s-a evaporat din Bucuresti; luati calcului lui Oprescu; daca 75% din apa s-a evaporat si nor5ii se vor aduna deasupra Bucurestilor, care ar putea fi consecintele unei ruperi de nori deasupra, sa zicem, Casei Poporului!?
Odata riscul evaluat, se poate angaja o firma care sa emita solutii pentru aceasta situatie…
Problema se va „invarti” deasupra capitalei ca, ati ghicit, apa in natura!
Puiu Paraschiv, obsedat de ura lui provinciala si de acest om politic, primarul Capitalei, Sorin Oprescu,, continua cu logica lui primitiva: de ce sa se curete zapada din Bucuresti cand se topea oricum? Ce conteaza ca acest efort nu ia de la gura sinistratilor si ca reduce pierderi materiale sau chiar umane? Ce, in 1954 a fost evacuata zapada din Capitala si n-a mai murit nimeni? Ei, de murit au murit, dar ce conteaza, domnul Puiu Paraschiv, educat in spiritul moralei proletare si al luptei de clasa – aici lupta dintre „ciocoii din Capitala” si „oamenii muncii din provincie” infiereaza cu manie proletara pe cei care indraznesc sa creada ca Romania trebuie sa arate altfel in 2012 decat in 1954.
Asta imi aduce aminte de o poveste (apocrifa?) despre Voltaire: marele filiosof il intreaba pe valetul lui, inainte sa plece in oras: „Mi-ai lustruit pantofii?”, „Nu stapane, ca e vreme urata afara si oricum o sa se mudareasca de noroi”. Voltaire n-a zis nimic si a plecat. Cand s-a intors acasa, valetul ii zice: „Stapane, m-e foame, nu-mi dai de mancare?” „La ce bun, peste cateva ore oricum o sa ti se faca foame”.
Asa si cu Puiu Paraschiv, la ce bun sa se curete zapada cand oricum o sa se topeasca, candva.
Intr-un interviu, la unul din posturile TV, primarul Craiovei, intrebat fiind de ce nu scoate zapada din oras, a raspuns ca nu e nebun sa dea toti banii primariei pe motorina, ca sa transporte zapada afara din oras.