Un elefant alb în plin centrul Chișinăului - clădirea președinției, vacantă de la avarierea ei în demonstrațiile din 7 - 8 aprilie 2009
Liderii coaliției de guvernare din Republica Moldova, Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) s-au răzgândit: nu mai doresc să organizeze un referendum de modificarea Constituției, vor mai încerca o dată alegerea președintelui Republicii Moldova, post vacant de doi ani și jumătate.
“Soluția este să identificăm persoana care va fi agreată de AIE și va fi negociată cu grupul socialiștilor pentru ca să alegem șeful statului. În ziua de 16 februarie, în cadrul primei ședințe a Parlamentului, vom stabili dată concretă pentru alegerea președintelui țării”, a spus președintele interimar, Marian Lupu, care este președinte al Parlamentului și al Partidului Democrat (PDM).
Din AIE, care întrunește 58 de deputați din 101, mai fac parte Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de premierul Vlad Filat, și Partidul Liberal (PL), condus de Mihai Ghimpu.
Majoritatea necesară alegerii șefului statului este de 61 de deputați, care ar putea fi atinsă prin votul celor trei deputați ai Partidului Socialiștilor (PS), Igor Dodon, Zinaida Grecianîi și Veronica Abramciuc, toți trei desprinși din fracțiunea Partidului Comuniștilor (PCRM), condusă de Vladimir Voronin.
Până acum, toate cele șapte tentative de alegere a șefului statului din ultimele trei legislaturi (una în care era majoritar PCRM și două cu majoritate AIE) au eșuat, ducând deja la convocarea de alegeri parlamentare repetate.
Marian Lupu a fost deja respins de cinci ori, datorită boicotării votului sau opoziției deputaților PCRM și PS.
Luna trecută, liderii AIE au anunțat planul de a convoca un referendum, tot așa de brusc cum au anunțat vineri abandonarea lui, privind modificarea Constituției în vederea reducerii majorității necesare alegerii președintelui Republicii Moldova de la 61 la 51 de voturi.
Un referendum care propunea alegerea președintelui prin vot direct a eșuat pe 5 septembrie 2010, datorită participării insuficiente la vot, sub 50% dintre alegătorii cu drept de vot.
Acum, din motive la fel de inexplicabile ca cele de luna trecută, liderii AIE au decis să revină la o nouă tentativă de alegere a șefului statului, a patra de după scrutinul parlamentar din 28 noiembrie 2010.
Noutatea: pentru prima oară, AIE va propune un candidat “non-partinic”. De fapt, un astfel de candidat a mai fost propus, de către PCRM, luna trecută, pe fostul guvernator al băncii naționale, Leonid Talmaci, dar scrutinul prezidențial nu a mai avut loc.
Acum, AIE vrea să negocieze cele trei voturi ale PS în favoarea unui astfel de candidat. Dar ce credibilitate mai au liderii AIE care au făcut două întoarceri de 180 de grade în decurs de o lună? Și ce credibilitate mai are Igor Dodon, cel care inițial o propusese candidată pe Zinaida Grecianîi, fost prim ministru, fost candidat al PCRM la președinție (eșuat) după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009? Și ce credibilitate mai are Vladimir Voronin, cel care care l-a luat în brațe pe “niet” și nu-i mai dă drumul din brațe, conducând o politică a pământului pârjolit în opoziție.
Și care poate fi acel candidat non-partinic care să întrunească votul a 61 de deputați când aproape toate variantele propuse până acum au fost excluse? Sunt politicienii din Republica Moldova gata să aleagă un președinte non-partizan, care să fie deasupra partidelor politice, fără să încerce să-l (s-o) folosească în chip de marionetă?
Părerea mea e că la toate aceste întrebări răspunsul e nu. Actuala clasă politică și-a dovedit falimentul total și e vremea ca liderii celor cinci partide parlamentare să-și dea demisia și să fie convocate noi alegeri parlamentare, chiar dacă asta înseamnă chemarea electoratului la urne pentru a patra oară în trei ani. E răul cel mai mic, comparat cu perpetuarea pe scena politică a acestor figuri triste.
bravo clej, ai propus o solutie pertinenta, echidistanta. mai da-le celor vizati in articol mintea moldovenului cea de pe urma, sa dea dovada de onestiatte politica.
Răul cel mai mic care poate aduce la guvernare răul cel mai mare – adică pe comuniștii lui Voronin, de data asta alături de Roșca. Nu, mulțumesc!
Eu as continua cu rationamentul articolului de mai sus si as spune ca nici macar asa zisii „analisti” si „experti” care s-au exprimat pe aceste subiecte politice nu au meritul de a-si mai apropria apelativele de mari comentatori politici. Ar trebui si ei sa inceteze sa mai incurce itele in spatiul media si sa lase pe altii mai inteligenti sa se expuna pe marginea acestor subiecte.