Argumentam recent intr-o revista economica Americana ca tratatul de la Maastricht a fost scris pentru tari care nu au trecut printr-o tranzitie economica in ultimii 20 de ani.
Astfel in mod normal ar exista o baza ca normele de aderare sa fie mai blande pentru fostele tari socialiste, sau acestea ar trebui sa pastreze anumite drepturi, ca de exemplu mentinerea unei politici fiscale corporative independente, ca si a unor politici comerciale independente, chiar si fata de tarile UE. Cu alte cuvinte sa isi poata pastra dreptul de a cobora taxele corporative in raport cu alti membri UE, si chiar de a impune anumite tarife tarilor UE pe o anumita perioada de timp.
E clar ca aceasta ultima masura ar fi contrata, deci in acest caz majorarea/micsorarea diferentiata a TVA-ului apare ca o solutie logica.
In acest caz protectia sociala a unor categorii dezavantajate prin modificarea codului fiscal si impunerea unor credite fiscale (de pilda suspendarea impozitului pe salarii a unor categorii cu venituri mici, si chiar acordarea unor transferuri fiscale de la alte categorii – asa-numite tax credite, pentru a se forta trecerea dincolo de pragul de saracie a unor familii) apare o masura necesara.
In orice caz cresterea TVA-ului va aplica un tarif artificial marfurilor importate din UE, pe cand intreprinderile autohtone, stiind ca au o baza mai mica de absorbtie for fi fortate si sa devina mai eficiente si sa isi reduca marjele comerciale (de cand se astepta acest moment…)
Intrarea in UE va aduce un soc imediat populatiei prin reducerea consumului/ puterii de cumparare, care poate fi contracarat numai de politici fiscale si salariale coerente.
Comentariu la fraza: „In orice caz cresterea TVA-ului va aplica un tarif artificial marfurilor importate din UE, pe cand intreprinderile autohtone, stiind ca au o baza mai mica de absorbtie for fi fortate si sa devina mai eficiente si sa isi reduca marjele comerciale (de cand se astepta acest moment…)”
Va rog sa luati in calcul faptul ca multe IMM-uri romanesti (si nu numai IMM-uri) sunt sleite de puteri. Asa ca o fortare s-ar putea intr-adevar sa le faca mai competitive, dar s-ar putea si ca multe sa isi dea si duhul. Sa nu fie prea multe, aici e problema.
Ca daca sunt sergentul unei trupe de 10 oameni si imi zic: „Domne, le bag la astia niste antrenamente ca sa scot super-comando din ei”… ei, totul e bine, dar daca din cei 10 vreo 8 imi dau duhul la antrenamentele mele super-grele, pai atunci cu cine o sa mai dau eu batalia?, asta-i intrebarea. Deci, ar fi bine sa graduez antrenamentul, in functie de materialul soldatesc pe care il am la dispozitie, in asa fel incat sa le sporesc antrenamentul, dar fara sa-i omor sau sa ii aduc in vreo stare de epuizare mentala sau fizica.
Poporul roman asta este: bun, schiop, cu el defilam.
Si sa nu ne bazam ca merg bine firmele romanesti de soft (sau alte asemenea domenii), deoarece, in situatii mai mondiale de criza, informatica cade ca o fleasca pe plan mondial, cu tot cu minunea bursiera Google, si atunci sa vedem ce-om manca… ca programele de computer nu tin nicidecum de foame, iar daca iti pui pe butuci total industria de carne de porc romaneasca (spre exemplu), pai sa nu te astepti ca danezul sa-ti dea cu reducere, pe bani mai putini, carnea lui de porc (ca doar o sa-i fie mila danezului ca n-ai bani), mai curand o sa ne lase sa facem foamea, o foame care ar fi intr-adevar perfect gestionata de programe de computer.
Da, IMM-urile trebuiesc incurajate separat, altfel ele vor fi primele victime.
Si inca una: daca scade puterea de cumparare, unde este progresul in ce priveste telul activitatii economice?
Nu sunt sigur ca toata populatia lumii/ Romaniei poate fi hranita avand in vedere modul actual de distribuire/ prelucrare a resurselelor.
„Nu sunt sigur ca toata populatia lumii/ Romaniei poate fi hranita avand in vedere modul actual de distribuire/ prelucrare a resurselelor.”
De accord, dar, in cazul asta, cum ramane cu promisiunile ca o sa traim mai bine, sau cu forumurile mondiale economice si sociale. Acolo apare Bush, apare Chirac, etc, apar toti liderii si spun ca vor eradica foamea peste tot, prin tehnologie. Vechea placa. Inseamna ca mint cu dezinvoltura.
Revenind la IMM-uri, acestea probabil ca nu dau o productivitate economica foarte mare, de aceea toti le apara cu jumate de gura. Eu vad insa 2 aspecte pentru care le pun pe un plan cu o importanta strategica economica foarte mare:
1) Valoarea lor de simbol. Sunt simbolul celor care au murit in ’89 si au suferit in lupta impotriva sistemului iubitor de centralizare totala. Sunt expresia libertatii. Intr-un fel te simti liber ca angajat sau patron intr-un colectiv mic, in care simti ca insemni ceva, decat intr-un colectiv mare, in care risti sa te pierzi in multime. Desigur, patron rau sau alte conjucturi negative poti avea in ambele cazuri.
2) Puterea lor de rezistenta sporita, in cazul cand intreprinderile mai mari cad ca niste uriasi cu picioare de lut. Exemplu prin analogie: perioada cand traiau dinozaurii. Au venit schimbarile climaterice, hrana a inceput sa lipseasca. Dinozaurii au murit pe capete, pe cand animalele mai mici au supravietuit, avand posibilitati sporite de adaptare.
Exemplu: cazul industriei de carne de pasare in contextul gripei aviare. Pai daca vanzarile scad dramatic, eu zic ca mai multe sanse de supravietuire are o unitate mica, flexibila, decat o unitate de productie mare, care risca sa acumuleze stocuri impovaratoare.
Desigur, nu se pot produce Logan-uri in IMM-uri, acestea trebuind sa aiba ponderea lor in economie, 15%, 20%, cat o fi. Dar nici sa ceri unui abator mic, IMM, sa se echipeze dupa standarde UE, cu senzor daca are porcul copitele slefuite, ca e limpede ca nu au de unde sa faca asa investitii, cu exceptia celor ce au invatat sa completeze foile Sapard. Electrosocurile rapide nu reprezinta o solutie de masa.
Scumpilor,
Iata mai jos ce inseamna aderarea Romaniei:
Biserica Greco-Catolică devine Arhiepiscopie Majoră
După mai bine de 300 de ani de la înfiinţarea Bisericii Române Unite cu Roma, ea a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie majoră, iar arhiepiscopul Lucian Mureşan este noul cap al Bisericii Greco-Catolice.
Întronizarea prelatului şi ceremonia solemnă de ridicare în grad a avut loc la Blaj.
Multi citesc, putin inteleg.
Nu toti cunosc tratatul de la Maastricht si mai ales putini inteleg posibilitatile pozitive ale aplicarii tratatului.
Aderarea Romaniei la UE, va reduce nivelul de trai in Romania in prima perioada de dupa aderare, lucru care s-a intimplat de altfel in toate Statele UE, incluzind Franta, Germania, Olanda (in Germania nivelul de trai al pensionarilor si al celor cu venituri mici a scazut intre 20 si 30%). Dar dupa o perioada, statul – prin politica de indemizatii date populatiei problematice (pensionari, salarii mici, ce-i ce traiesc din asigurari sociale) – a readus in scurt timp dezavantajul acestor paturi; sa nu uitam ca si aceste paturi sociale sint consumatori.
Astazi, UE isi demonstreaza viabilitattea.
Cat timp RDG nu ar fi putut fi realmente integrata nici pana acum, cu toate eforturile RFG-ului, ma tem ca nici celelalte participante ale Pactului de la Varsovia nu se prea pot asemana nici cu Germania, nici cu Olanda, nici cu Franta.
Ramane de vazut cat de viabila e UE dupa eventuala iesire a Italiei din mecanismul Euro.
Salutari,
Cicero.
Eu am identificat problema aceasta referitor la IMM-uri cu 4 ani in urma.
Din pacate ignoranta generalizata cu privire la riscurile strategice si financiare din Romania au dus la privatizari dezastruoase de gen OMV-Rompetrol, si va duce in continuare la dizolvarea multor IMM-uri.
Noi am vrut sa acordam consultanta financiara, insa ne-am lovit de un zid de beton.
Se pare ca toti vor ca BNR sa infiinteze o sectie de consultanta, chestia ca BNRul falimenteaza companiile prin politica e o obsesie pe care o aud constant.
Partea neplacuta e ca nu avem o banca de dezvoltare-investitii care sa finanteze-conseieze IMM-urile, iar Banca Mondiala nu face fata.
Numai de bine,
CL