Ma regasesc in minunatul Boca Raton, orasel din sudul Floridei – ambitia arhitectului Mizner de a transforma o asezare formata din canale si mlastini tropicale (glades) intr-un paradis urbanistic unic menit sa devina un St.Tropez al Americii si sarbatoresc inca o data lucrand intr-un restaurant evreiesc.
Boca Raton este un oras cu profil general architectural mediteranean imbinat cu elemente exotice . Albastrul cerului, tiglele rosii ondulate , peretii albi si verdele palmierilor dormiteaza catre ocean . Decorul unic si neschimbat de ani, calm si reconfortant este un loc in care comunitatile evreiesti sunt procentual majoritare.
Borges scria despre evrei ca sunt o lume inchisa, poate inaccesibila. In ultimii ani traiesc si lucrez intr-unul dintre cele mai ilustre si reprezentative centre evreiesti din Statele Unite (unde si 80% din populatie este milionara) si descopar o lume noua si o cultura surprinzator de deschisa oricui.
Aceasta sarbatoare numita in engleza Passover (de la Pesah) celebreaza eliberarea Israelitilor din Egipt si plecarea lor catre o lume noua. Istoria Pesah-ului este mentionata in Cartea Exodului (Biblie). Sarbatoarea tine intre sapte si opt zile.
Nu intentionez sa intru intr-o dezbatere istorica, nici religioasa, ci doar sa exprim privilegiul de a fi prezent de peste 8 ani in mediul evreiesc si de a fi implicat in organizarea si pregatirea meselor festive consacrate pesah-ului, festival al bucuriei.
Pregatirea mesei de Pesah impune un ritual si o simbolica cumulate in cuvantul Seder, adica Ordine.
Simbolica mesei de Passover, adica Seder-ul (Ordinea) este compusa din 7 elemente:
1. Matzah: un fel de paine uscata si presata asemantoare la forma cu foile de napolitane, este un aluat (nedospit-fara drojdie) facut, in cel mult 18 minute. Se spune ca timpul foarte scurt inainte de plecare din Egipt i-a determinat sa pregateasca in mare graba aceasta paine.
2. Haroseth: un amestec de nuci, miere, scortisoara si mere, simbolizeaza mortarul, materialul de constructie folosit in constructiile faraonului, deci munca silnica.
3. Oul: un ou fiert reprezinta renasterea si simbolul vietii.
4. Marir: hreanul este simbolul suferintei si al chinurilor sclaviei.
5. Apa sarata: lacrimile de suferinta, dar si lacrimile bucuriei libertatii.
6. Karpas: Un amestec de cartofi fierti si radacinoase semnifica hrana proasta si insuficienta aruncata sclavilor.
7. Z’roah: o bucata de carne sau un os de miel indeobste este o interpretare (modificare) mielului pascal, dar si iesirea evreilor din Egipt.
Seder-ul este si o celebrare a primaverii, a anotimpului vietii si al renasterii.
De fiecare data inainte de venirea clientilor in restaurant, mesele trebuie acoperite cu fete albe impecabile, painea de matzah, iar din meniu trebuie eliminate conform traditiei stricte Kosher orice element alimentar nepermis.
Paharele sunt umplute cu vin rosu din Israel, nu foarte ridicat in concentratie de alcool, mai degraba un must pastrator al fructului, al boabelor strugurilor foarte dulci.
Acesta ar fi meniul clasic american de Passover :
Supa de pui
Hors d’oeuvres: Pate de ficat de pui (indulcit prin adaos de miere)
Gefillte fish ( un fel de crochete din peste si servite reci, in aspic, un amestec de crap si stiuca.
Felul principal: 1. Pui umplut si acompaniat de niste galete de cartofi amestecate
cu mar si un amestec de morcovi in piure cu stafide
ORI
2. Piept de vita la cuptor transat (aceleasi garnituri de mai sus)
ORI
3. Piept de curcan la cuptor, transat (aceleasi garnituri de mai sus la
care se aduaga si un jeleu de fructe )
ORI
4. Somon la gratar (aceleasi garnituri de mai sus)
Desert: Chec cu migdale si mici briose din fulgi de cocos si glazura de
ciocolata.
Cafeaua, bauturile nealcoolice si vinul sunt incluse in pret.
Pretul meniului de Passover este de aproximativ 18 dolari neincluzand taxa pe servire ( adica spaga) care in aceste momente creste cu generozitate depasind 20 la suta din valoarea facturii.
Corportia TOO JAYS din Florida include 30 de restaurante, locatii in toata Florida si sunt accesibile ca pret .Resaturantele eminamente evreiesti si situate intr-o traditie de stil DELI NEW YORK, de peste un secol, sunt si o deschidere gastronomica spre Europa de Est, si mai ales m-am bucurat sa intalnesc cuvantul romanian in aproape orice meniu de deli new yorkez.
Pana in prezent nici un restaurant romanesc in lume nu a reusit sa popularizeze o mancre romaneasca asa cum au facut-o restaurantele evreiesti in New York si apoi in intreaga SUA. Spre exemplu Romanian Pastrami (excelenta carne afumata si servita transata in sandvis) sau un minunat gratar numit Romanian Steak sau Beef tenderloin (carnea marinata in usturoi si cimbru, este vorba de vrabioare sau de muschiulet) si salata de vinete. Orice restaurant are in meniu si sarmale, insa aici nu ne putem insusi drepturile de autor intrucat reteta sarmalelor se regaseste in bucataria mai multor popoare ; cea din meniul evreiesc este modificata prin adausul de stafide si abundenta sosului de tomate.
Restaurantele TOO JAYS se caracterizeaza printr-o atmosfera relaxanta de restaurant mic si cochet, curat unde nu iti trebuie nici frac si nici smoking sa intri si unde preturile sunt acceptabile .
Meniurile TOOJAYS isi imbogatesc lista si cu variante italienesti, mexicane si chinezesti.
Poate prin clientela majoritara de origine evrieasca din estul european, si sunt multi vorbitori de limba romana, poate prin faptul ca mancarea si atmosfera este familiara lumii de acasa, ma simt aproape de cei dragi si celebrarea primaverii este mereu un prilej de toast si inchin un pahar bucurandu-ma de sanatate si de viata. In ebraica L’Chaim, insemnand « pentru viata », devine varianta acelui :Sa traiesti !
As mentiona ca in cadrul companiei suntem deja patru romani, toti din Ardeal, Cristina, Cristian, Samy si subsemnatul, angajati si pretuiti de catre clienti. Pe ecusonul cu numele fiecarui angajat cu numele este inscrisa si tara de origine sau locul nasterii, dupa caz. Asa ca purtam numele de Romania cu mare drag si nu cred ca este o rusine sa fii roman, asa cum am invatat de la evrei ca a ramane fidel apartenentei etnice da senzatia uniunii, si mai ales a supravietuirii identitatii nationale in secole si in milenii chiar.
Muncim si totodata celebram cu totii alaturi de evrei si ideea iesirii din sclavie, ideea de libertate, coincidenta fericita cu celebrarea primaverii si amintirea magnoliei de acasa, din parcul comunal.