o lumină tresare
un sunet se prăbuşeşte
privirea se sfărâmă
gest împietrit de-a lungul braţului
degetele surde fărâmiţează vocale
gestul a ameţit
în acest unghi exact al silabei
– îngheţ surd al gestului –
vocea cade
sunetul se sfărâmă
la cotitura frazei
întrevăzut sens în absenţă
– suflu privire voce –
aceeaşi transparenţă suspendată
abureşte oglinzile
de la o oglindă la alta
devenind opacă
la voce
întorc capul
absenţei
sens
dispărut
„OPACA
LA VOCE?”
DORINA