Ianuş are 30 de ani
şi mai visează femeia ideală
cu picioare mai lungi decât versurile lui
cocoţat pe catalige
Ianus scrie
despre glezne şi genunchi
şi despre
pulpe rumenite la proţap
( nu mă descurc să scriu solar)
lângă femeia aceea bălaie
nopţile nu ar mai semăna intre ele
iar amintirile nu ar mai fi reduse
la coperta ultimului volum de versuri
lui Despot ii miroase a sex vinerea dimineaţa
manîncă fâşii de buze din buzele Dianei
care ar fi putut să-l înveţe cum se mestecă sărutul acela
uitat pe colţul versurilor hăituite de numele ei
în pagina asta
în pagina aia
luna întreţine focul pasiunii în cortul cadânelor
unde cerul îşi varsă lacrimile
Emma colecţionează tot soiul de unguente
pentru două riduri amărâte
se dă de ceasul morţii în faţa oglinzii
bântuind cu identitate falsă
de parcă ar fi locuită de altcineva
azi vor răcni cumplit
toate misterele existenţei mele
somate cu deconspirarea
se izbesc unele de altele se jelesc
şi ameninţa cu sinuciderea în masă
azi nu mai fac negoţ cu vise
sau cuvinte meşteşugărite
azi mă-neacă disperarea
şi uimirea şi moartea şi banul luntraşului şi…
azi îmi voi rumega liniştită
disperarea