Dragoste, pasiune, implinire. Intr-un cuplu se discuta deseori despre aceste probleme. Oare? Sau sunt trecute sub tacere si relatia, minunata la inceput, moare? Nu trebuie sa fie asa!
Te rog, recupereaza-ti visele! Iti mai amintesti cum era el cand v-ati cunoscut? Mai stii de ce ti s-a parut atat de minunat si care erau calitatile pe care i le apreciai? Sa ne aducem aminte… In prima faza a iubirii il privim pe partener prin niste ochelari roz, vedem numai ce ne place. De-a lungul unei relatii de durata, se poate intampla sa ajungem sa purtam cu totul alti ochelari – nu mai vedem decat ceea ce nu ne place. Vanam greselile si ne concentram numai asupra laturilor negative. Nu remarcam ca el tine casa, observam doar ca nu duce gunoiul. Eu cred ca acest fenomen se cheama “privire prin tunel”. Incercati deci sa va pretuiti reciproc tot timpul, sa va completati pentru a forma o echipa perfecta.
Petreceti clipe placute impreuna. Intr-un cuplu trebuie tinut cont de 3 lucruri: barbatul, femeia si relatia. Aceasta este ca un copil ce trebuie protejat. Relatia are nevoie de un timp, un asa numit “timp de calitate”. In orice casnicie exista momente in care ea spune: “Vorbeste cu mine. Sunt aici”. Se pare ca barbatilor le e mai greu sa-si deschida sufletele. Ca ascultatori avem deseori rolul important de martori ai vietii altora. Ascultand, dam dovada ca participam la dureri, bucurii, fericire sau necazuri. A asculta e la fel de important ca si a vorbi. Inseamna ca participam cu toata atentia fara sa evaluam, sa criticam sau sa pandim o pauza pentru a vorbi. Sa ne aducem aminte… Sa ne reamintim…
Aiurea! Pe ce lume traitzi? Intr-un cuplu *nu* se discuta chestii din astea, chestiile astea *se simt*. Nu se discuta, adicatelea despre dragoste, pasiune, bla, bla, bla.
Astea-s chestii *de viatza*, chestii adevarate, nu livreshti si, in viatza, chestiile mari, chestiile importante, sunt „mestecate” in tacere.
Restul, adica *discutziile*? Pai, poarta un nume, li se spune arta.