Domnul Ionuţ Crăciun,
Episcopul de la Pavilionul zece,
Ăla de se îndoapă cu pastile,
Se ţine într-una de capul meu.
Dom’le, nu mă lasă nici la dejun!
Că suntem păcătoşi,
Că vine sfârşitul lumii,
Că îl supărăm pe Dumnezeu.
Deh! El e preot.
Ce-aş putea eu să spun?
Când au venit ăia de ne-au dat filmul documentar,
Cardinalul pur şi simplu a sărit din pat:
„V-am spus eu, necredincioşilor!
Vine potopul!
Uite dovada:
Inundaţiile au început la Calafat.
Vine potopul!
Săriţi păcătoşilor!
Luaţi găleţile că se îneacă blocul!”
Nu a mişcat nimeni nici un deget,
Bineînţeles.
Documentarul era de-a dreptul palpitant.
Doar sanitarii s-au ridicat puţin de pe locurile lor.
Până la urmă, pastorul s-a dat la mine:
„Păi bine măi, diavole împieliţat!
Degeaba mi-am pierdut atâta timp cu tine?
Nici măcar tu nu eşti pătruns
De gravitatea vremurilor pe care le trăim?”
A plecat furios, blestemând
Şi a trântit uşa sălii de film.
Dan David, Los Angeles, 05-05-2005.