…Tiganii sau romii sunt un popor indoeuropean de origine indiana? Este vorba de KSHATTRIYAS din nordul Indiei, care au ajuns în Grecia în secolul IX, apoi în secolul XIII, Rajputii s-au alaturat lor. Împreuna, au format ROMANI CEL – popor tigan – de unde si porecla de Romanicel, ei însisi numinându-se ROMANÉ CHAVÉ, adica fiul lui Ram (erou al epopeii indiene Ramanaya).
Întrucât tiganii nu au un Stat propriu, ei sunt împrastiati nu numai de-a lungul Europei, dar de asemenea în ambele Americi, de Nord si de Sud, respectiv în Argentina, Brazilia, Columbia, Statele Unite, Canada. Cu toate ca nu exista un recensamânt exact asupra populatiei lor, se estimeaza cu aproximatie, un numar de 80 milioane, cvasitotalitatea tiganilor pierzând folosirea limbii lor stramosesti asimilându-se celor din tarile care i-a primit. În mod general, tiganii sunt nomazi, ceea ce nu de putine ori le-a creat dificultati în privinta integrarii sociale, deoarece valorile lor si modul de viata diferit le-a creat neajunsuri, întotdeauna fiind supusi presiunilor populatiei majoritare, indiferent de tara de adoptie. Obisnuinta lor de a fi mobili si datorita felului lor de a trai, deseori în caravane, tiganii sunt exclusi de la prestatiile si securitatea sociala, si în general dezavantajati în domeniul educatiei, al încadrarii în munca, al sanatatii, locuinte si nu în cele din urma participarea la viata publica.
În ceea ce priveste limba vorbita de tigani, nu se poate nici cel putin cu aproximatie sa se stabileasca cu exactitate ce limba folosesc. De exemplu, netinând seama decât de tiganii din Europa si din America, anumiti lingvisti cred ca 2/3 dintre tigani vorbesc înca o forma a limbii lor stramosesti, aceasta însemnând 8 milioane de tiganofoni. SUMMER INSTITUT OF LINGUISTICS din Texas evalueaza « numarul de tiganofoni la 1,5 milioane de vorbitori, în timp ce în 1989, Uniunea Sovietica estima cifra de 202.810 tiganofoni, iar UNESCO, afirma în 2002 ca tiganeasca este o limba în pericol de extindere. În final, se poate crede ca o mare parte dintre tigani au pierdut folosirea limbii lor stramosesti si s-au asimilat limbilor din tarile de adoptie.
Tiganofonii locuiesc în special în Bosnia-Hertegovina, în România, Polonia, Ungaria, Albania, Grecia, Slovacia, Ukraina, Portugalia, Spania, Norvegia, Suedia, Franta, Olanda, Italia si Germania. Exista cel putin 15 varietati de limba tiganeasca: anglo-tigan (Anglia), calo-tigan (Spania), domari (Iran), lomavren (Armenia), tiganeasca din Balcani (Serbia), t.baltica (Polonia), t.din Carpati (Cehia), t.finlandeza (Finlanda), t. din Sintes (Serbia), t.din Valahia (România), t.galica ( Tara Galilor), greco-tigana (Grecia), serbo-tigana (Serbia), tiganeasca calatoare sau tiganeasca tatara (Danemarca, Norvegia si Suedia – Tarile Scandinave). Daca cei care vorbesc tiganeasca sunt putin numerosi, în jur de 1,5 milioane, tiganii ca populatie sunt mult mai numerosi, aproximativ mai mult de 10 milioane.
Limba romanesh (romani sau tiganeasca) ramâne unica reprezentanta europeana a grupului indo-iranian apartinând familiei indo-europeene. Romanesh a pastrat în mare parte mostenirea limbilor din India de Nord, în mod particular /indi si rajasthani/ din care 60% deriva din vocabularul de baza. Romanesh sau tiganeasca este uneori considerata ca apartinând unui subgrup indian sau chiar a treia ramura indo-iraniana ca singura limba – tiganeasca. Cu toate ca limba tiganilor are originea în sanskrita si alte limbi din nordul Indiei, ea s-a fragmentat în multiple varietati dialectale îmbogatita de termeni persani, armenieni, grecesti, slavi sau românesti. De câteva decenii, radacinile anglo-saxone au impregnat vocabularul modern, tehnic si stiintific. Varietatile tiganilor din Europa de Est au conservat gramatica indiana, ca fond lexical de origine sanskrita. În acelasi timp, varietatile tiganesti din Vestul Europei s-au creolizat (jargonul negrilor din colonii) devenind anglo-romanesh (anglicizat), manush (germanizat), sinto-italian, calo-spaniol. În general, tânara generatie pare sa fi abandonat în mod progresiv limba stramoseasca, ceea ce poate fi resimtit ca o pierdere a identitatii tiganilor. De câtva timp, lingvistii sunt preocupati si de existenta acestei limbi, fapt pentru care limba a fost dotata cu un alfabet si face obiectul unei standardizari.
Câteva exemple de sinonime: ROM – este numele masculin pe care tiganii si l-au atribuit ei însisi, care înseamna
TIGAN – din cuvântul grec /athinganos/, care înseamna acel care nu vrea nici sa atinga, nici sa fie atins.
GITAN – acestia au ajuns în Grecia în secolul IX, tiganii regrupându-se în Peloponez, la poalele muntelui Gype. Mai târziu, voiajorii italieni au numit acest loc Micul Egipt, pe locuitori numindu-i egyptiano.Acelasi nume de Gitano exista în Spania, Portugalia si Franta, si Gypsy în Marea Britanie. În Franta, cuvântul GITAN este atribuit tiganilor din /Midi / care traiesc aproape de Sainte-Marie-de-la-Mer.
BOEMIENI – sunt primii tigani ajunsi în Franta venind din Boemia (regiune din Cehia).
MANOUSH – acest termen de origine tiganeasca provine din cuvântul MNOUCH si înseamna barbat. Se spune ca serveste subliniind /mustatza si barba/ pe care o purtau cea mai parte a gitanilor. În Franta, manushii sunt în general instalati aproape de râul Loire.
****************
Trad.subs. din /SOURCE/ Malherbe,Michel. Les langages de l’humanité,Paris,Robert Laffont, 1995.
Athinganos inseamna mai degraba de neatins.
Limbajul nu este definitoriu pentru o varietate umana, nu da identitatea ci este doar un element ajutator in distingerea practica.
Excluderea de la viata sociala in cazul tiganilor este in fapt autoexcludere din civilizatia europeana. Autoexcluderea lor este naturala raportata la cultura. Daca sunt exclusi atunci aceasta stare este rezultatul stereotipului parazitar de existenta. Recent in folclorul tiganesc se zice:
N-ai sa vezi mai n-ai sa vezi
Cuc ca sa cloceasca
Nici tigan care sa munceasca.
Deci pentru ei este onorabil sa nu suferi, muncind.