Doamnelor, domnisoarelor, domnilor, mult iubit si stimat auditoriu,
Suntem aici, in fata dumneavoastra, nu pentru ca dorim, ci pentru ca situatia grea, mostenire a trecutului sumbru, ne obliga sa ne asumam o raspundere clara, limpede si totodata cristalina ca si clestarul. Nu ne place, nu dorim, nu avem veleitati, dar nu ne permitem sa stam deoparte, sa nu punem umarul, asa cum ar vrea o anumita parte a presei, aservita intereselor cui stim noi si finantata de cine prea bine se cunoaste.
Spre deosebire de cei pe care nu-i mai numesc, cei care stau pe margine si pun, ca sa zicem asa, talpi, de cei care pescuiesc in apele tulburi de stim noi unde, dorinta noastra profunda este de a realiza un deplin consens pe calea inaintarii patriei noastre multiubite pe drumul spre mai sus, mai mult si mai bine. Nu este usor. Stim ca este greu. Stim ca vom intampina dificultati. Ca in drumul nostru se vor aseza nenumarate. Le vom invinge. Le veti invinge alaturi de noi, impreuna cu noi, pentru voi. Nici nu dorim altceva decat binele dumneavoastra, pentru care facem totul, si de ce nu, chiar dublu!
Drumul nostru va fi presarat cu piedici, pe care le vom spulbera prin unitatea de nezdruncinat in jurul a ceea ce toata lumea este de acord ca se constituie in telul suprem al mersului nostru inainte, acest inainte atat de important, decisiv pentru pasii ce urmeaza sa-i facem, zi de zi, etapa cu etapa, in zborul avantat catre fiecare maine al vietii noastre. Invidia ii va face pe dusmanii nostri, pe care nu-i mai numesc, deoarece identitatea lor nu mai este de mult un secret si cunoasteti cu totii ce interese meschine ii mana impotriva stiti bine cui, de ce, de cand si cu ce mijloace, da, ii va face sa loveasca din nou, in mod las, ascunzand adevaruri extrem de relevante, de mult omise in legatura cu situatia in cauza.
Vom realiza, mereu impreuna, visul maret al inaintasilor nostri, care cu netarmurita speranta s-au sacrificat cu eroism pentru ca, azi, noi, sa implinim intr-o unitate monolitica maretele lor idealuri, strans uniti in jurul acelora care cu nobila abnegatie si-au jertfit si inca isi mai jertfesc pe altarul stralucitor al scumpei, al tinerei noastre democratii in permanenta maturizare, acele calitati datorita carora le-ati acordat increderea pe care o vor onora, pe care o vom onora monolitic fara sa ne abatem nici o clipa de la tot ceea ce stim si desigur stiti ca ne anima.
Nemurirea e tic-tac-ul desteptatorului nostru.