Cineva, acolo sus, se joacă, cu clima? Într-o parte ne pîrjoleşte, în alta ne inundă, iar unde nu-i foc sau apă, ne îngheaţă. Şi noi ne frîngem mîinile, neştiind cu ce-am păcătuit.
Unii spun că e mîna Cerească care ne avertizează; alţii spun că acum plătim nesăbuinţele trecutului şi prezentului.
Toţi au dreptate. Dar în loc să ne lamentăm şi să ne văicărim, ar trebui să hotărîm cu toţii să facem ordine pe Pămînt. Să nu-l mai despuiem de păduri, să nu-i secătuim adîncurile şi apele, să nu-l mai poluăm; pe scurt să fim chibzuiţi.
Uşor de spus, uşor de scris, dar greu de făcut, căci nu sîntem în stare să ne înţelegem între noi, dar mite cu alţii. De la Cain şi Abel încoace, povestea se repetă în nenumărate variante în sînul fiecărei naţii.
Cînd vom ajunge să inţelegem plînsetele Gliei si ale Cerului, vom înţelege că putem trăi în armonie între noi pe Pămînt.