ACUM.TV

Consider că atât teza fundamentală a creştinismului cât şi teoria sublimării enunţată de Freud sunt corecte. Ambele afirmă că prin credinţă respectiv educaţie omul se poate schimba. Această teză nu mai este însă politic corectă. În gimnaziile din Germania în orele de religie li se spune copiilor că la specia om procentajul homosexualilor a rămas constant – acest procentaj ar fi în Germania de o sută de ani de 7,5 pentru bărbaţi şi de 5,5 pentru femei. Oamenilor li se bagă în cap că înfrânarea sexualităţii poate avea doar consecinţe negative (vezi romanul „Pianista” al scriitoarei Elfriede Jelinek, laureată în anul 2004 cu premiul Nobel pentru literatură) şi că eliberarea sexuală (libertinajul sexual) conduce în mod necesar spre fericire (vezi romanul autobiografic al sriitoarei Catherine Milet „Viaţa sexuală a Catherinei M.”). Această teză este contrazisă atât de Biblie cât şi de ateul Freud, dar Biblia este doar „o carte veche” ale cărei teze pricipale sunt contestate în lumea occidentală a raţiunii de numeroşi teologi iar părintele revoluţiei sexuale „nu mai este actual”. Din motive umanitare casele de asigurări medicale preiau deja costurile pentru operaţiile de schimbare de sex. Îmi pot imagina că în viitorul apropiat oamenii de ştiinţă vor ajunge la concluzia că atăt canibalismul cât şi instinctul de a vrea să fi mâncat (nu cunosc termenul ştiinţific pentru acesta) nu sunt de natură bolnăvicioasă.
Atunci când şi eutanasia va fi permisă (cred că asta se va întâmpla curând), va fi foarte normal să li se ofere acestor oameni posibilitatea de a-şi căuta pe cale legală prin intermediul „anunţurilor matrimoniale” bucata (jumătatea?) complementară. Precizez că afirmaţia aceasta nu este produsul unei imaginaţii bolnave, ci se bazează pe faptele reale – ulterior intens mediatizate – care l-au avut ca protagonist pe de-acum celebrul canibal din Rottenburg. Acesta a reuşit să găsească prin intermediul internetului câţiva oameni ispitiţi de ideea de a se lăsa sacrificaţi, dar în final doar cu unul dintre ei s-a trecut la fapte. Un altul a acceptat de asemenea să fie sacrificat, dar canibalul i-a refuzat dorinţa „pentru că era prea gras şi prea prost”. Ceilalţi au ajuns până la urmă la concluzia că totuşi preferă să rămână în viaţă. Referindu-se la unicul act al sacificării pe care a apucat să-l săvârşească înainte de a fi arestat, canibalul a afirmat că s-a simţit „foarte fericit, ca şi când s-ar fi căsătorit cu un bun prieten”. Precizez că mediile au prezentat în mod neutru această afirmaţie şi că ulterior canibalul a fost condamnat doar pentru infracţiunea de lovire cauzatoare de moarte (procuratura pledase pentru crimă iar apărarea pentru omor la cerere) .
Biserica lutherană din Hamburg a început să binecuvânteze cupluri homosexuale cu doi ani înaintea promulgării în Bundestag a legi împotriva discriminării parteneriatelor homosexuale. Atunci când eutanasia va fi permisă, se vor găsi în mod sigur şi teologi care să susţină că nu există nici un motiv pentru a refuza oamenilor care vor să fie eutanasiaţi şi ulterior şi cuplurilor canibale binecuvântarea bisericii. Din câte ştiu eu, nu există în Biblie nici un fragment care să justifice binecuvântarea cuplurilor homosexuale. Pentru binecuvântarea cuplurilor a căror iubire reciprocă se bazează pe erotica alternativă a canibalismului poate fi însă invocat un argument foarte solid. Întrucât există deja culte creştine care afirmă că după Înviere Isus a fost doar fiinţă spirituală, metafora Cinei cea de Taină poate fi cu uşurinţă interpretată în favoarea canibalilor şi respectivul fragment din Evanghelie ar fi foarte potivit ca text liturgic pentru cermonia binecuvântării. Întrucât probabil există mai mulţi oameni cu tendinţe canibale decât oameni care îşi doresc să fie mâncaţi şi întrucât în Evanghelie unui Isus îi corespund doisprezece apostoli, ar putea fi binecuvântate şi comunităţile canibale poligame.
Milioane de pretinşi creştini sunt convinşi că Isus şi Maria Magdalena au fost căsătoriţi şi au avut copii. Nu doar romanul lui Dan Brown „Codul lui Da Vinci” ci şi lucrări ale unor oameni de ştiinţa vehiculează această ipoteză. Un teolog postmodern inspirat din lumea raţională occidentală ar putea ajunge şi la concluzia că îngerul care a răsturnat lespedea care închidea mormântul a luat trupul Mântuitorului şi l-a dus apostolilor pentru a-l mânca. Această teză ar putea fi confirmată de relatarea că Maria Magdalena a fost prima care a mers la mormânt. Această relatare ar fi de asemenea un argument în favoarea feminismului radical, o dovadă a faptului că femeile au fost din totdeauna asuprite şi înşelate de bărbaţi, căci s-ar putea susţine cu uşurinţă că apostolii au dezinformat-o pentru a înfuleca singuri trupul Mântuitorului. Faptul că Isus cel înviat i s-a arătat prima dată ei la mormânt ar dovedi faptul că Dumnezeu preţuieşte mai mult femeia decât bărbatul care este şi a fost mereu un escroc şi ar fi un argument decisiv în favoarea hirotonirii femeilor – eventual doar a lor.

Eu sunt un însă un om raţional şi sunt convins că nu trebuie permis să se considere că tot ce este posibil are aceeaşi valoare. În eseul „Despre căsătorie şi alte comunităţi casnice” (www.gheorghecionoiu-criticapostmodernismului.net/ – dosarul „ACTUAL”, fişierul „Revoluţia sexuală şi politica familială”) am afirmat următoarele:
\”Pentru a putea concepe un copil un bărbat şi o femeie trebuie să întreţină un raport sexual. Pentru a putea fi generată pe cale naturală nouă viaţă o celulă sexuală masculină trebuie să fecundeze o celulă sexuală feminină – Dumnezeu sau Evoluţia au decis astfel pentru specia umană. Pentru ca specia să se poată reproduce e nevoie de un cuplu heterosexual fertil – aceasta este taina căsătoriei. Doi, trei sau mai mulţi bărbaţi fertili care întreţin între ei raporturi sexuale nu vor putea concepe niciodată un copil pe cale naturală – aceasta este valabil şi pentru femei care vor să-şi împartă aşternutul doar cu femei…. Afirmaţia potrivit căreia oameni care se comportă diferit în cele mai diferite situaţii au dreptul de a fi trataţi în mod egal este o teză postmodernă falsă şi periculoasă. Corect este că oamenii trebuiesc trataţi egal de lege atunci când se comportă în mod egal. Întrucât doar cuplurile heterosexuale pot concepe copii care asigură perpetuarea societăţii, căsătoria se află pe o treaptă calitativ superioară faţă de toate celelalte parteneriate casnice posibile. Dacă statul privilegiază căsătoria faţă de celibatari ca pe singura instituţie care concepe copii şi care subliniază totodată responsabilitatea părinţilor biologici faţă de copilul comun, nici un alt parteneriat casnic posibil nu este discriminat întrucât nici un alt parteneriat casnic posibil nu poate îndeplini aceste sarcini.\”
Pentru că sunt un om raţional sunt convins că atât iubirea din parteneriatele homosexuale cât şi iubirea din parteneriatele canibale contravin legii fundamentale a evoluţiei – în ambele cazuri instinctul sexual şi instinctul de reproducere sunt disjuncte. Sunt de părere că homosexualitatea nu repezintă o crimă dar sunt convins că afişarea ei publică conduce la creşterea dramatică a entropiei sociale şi susţin că această afişare publică trebuie interzisă. Canibalismul şi eutanasia le consider crime înpotriva umanităţii. Fiind un om raţional, sunt convins că omul se poate schimba prin educaţie şi prin credinţă. În sfârşit, sunt ferm convins că doar un parteneriat între un bărbat şi o femeie poate primi binecuvântarea lui Dumnezeu şi poate pretinde titlul de căsătorie.
Pentru mine barza are doar pene albe şi pene negre – pe de o parte există erotica sexualităţii normale din cadrul căsătoriei, pe de altă parte erotica rătăcirilor sexuale care poate distruge şi căsătoria dacă soţii caută libertatea în împărăţia perversiunii.
Teza principală a articolului meu anterior publicat în forum este că omul postmodern este un produs al culturii media, altfel spus că un grup mic de oameni care deţin practic exclusiv posibilitatea de exprimare publică şi monopolul asupra mediilor formează opinia publică dominantă. Atitudinea germanilor care au salutat practic fără excepţie războiul purtat fără mandat UNO de NATO împotriva Iugoslaviei ilustrează în mod strălucit această teză.
Încă de pe vremea Romei antice se ştie că plebea poate fi calmată cu ajutorul circului oferit de stat. Pe planul sexualităţii îndoctrinarea poate fi uşor camuflată datorită componentei distructive a instinctului sexual care este prezentă în fiecare om. Continuua slăbire a frâielor educatiei impusă prin mass-media împreună cu creşterea simultană a încărcăturii erotizante a imaginilor tv sunt prezentate de mass-media ca semn al emancipării şi ca triumf al democraţie – iar poporul se bucură.
Pe planul eroticii frontierele tradiţionale dintre moral şi imoral, dintre permis şi nepermis au fost desfiinţate. Oamenii „emancipaţi” cred – astăzi, ca şi acum două mii de ani în vechea Romă – că barza alb-neagră trebuie prigonită pentru a-i face loc colibriului.

Dv. ce părere aveţi, trebuie barza să fie ocrotită, prigonită, închisă sau omorâtă? (Opţiunea „ignorată” am exclus-o în mod deliberat, pentru că o consider imposibilă.)

Acest articol a fost publicat luni, 30 ianuarie 2006 la rubrica Polemica.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.