… Regele Carol I al României era unchiul Regelui Ferdinand?
… Dupa domnia de scurta durata a lui Alexandru Ioan Cuza, în anul 1866, Locotenenta Domneasca l-a adus la putere pe tânarul în vârsta de 27 ani, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. În momentul când a avut loc consultarea românilor cu privire la viitorul celor doua Principate – Moldova si Muntenia, în cadrul asa-numitelor \”divane ad-hoc\”, hotarându-se Unirea Principatelor si aducerea la conducere a unui Principe dintr-o familie domnitoare straina.
Ideea întemeierii Dinastiei Regale Constitutionale prin venirea unui principe dintr-o veche monarhie europeana, a fost gândita de catre intelectualitatea pasoptista anterior Unirii principatelor. Într-una din adunarile Divanului domnesc din 1857, Gheorghe Bibescu, fost domnitor al Munteniei, spunea: \”… El ne va aduce pe lânga puterea materiala trebuincioasa si acea putere morala ce-i vor da-o alianta si relatiile sale cu capetele încoronate, apoi el singur ne va putea scapa de acele vrajbi, de acele rivalitati ce insufla între noi ambitia postului celui mai înalt, rivalitati care se vor înmulti în urma Unirii principatelor si care, amenintând sa câstige pâna la clasele de jos, vor face din aceasta nenorocita tare o arena unde toate puterile, toata vitalitatea ei se vor scurge în lupta dintre fractii…\”
Carol s-a nascut la Sigmaringen (Germania, Bade-Würtemberg) în ziua de 7/20 Aprilie 1839, al doilea fiu al Principelui Carol Anton de Hohenzollern-Sigmaringen si al sotiei sale, Josefina. Dupa absolvirea cursurilor secundare, Carol a urmat Scoala de cadeti din Münster, iar în 1857, Scoala de artilerie-geniu din Berlin. S-a remarcat ca locotenent în razboiul austro-germano-danez, participând la asediul cetatii Frederika.
În 1866, dupa ce Contele Filip de Flandra refuzase tronul Principatelor Unite, Ion C.Bratianu a plecat în Germania pentru a-l aduce în tara pe Principele Carol. Dupa o calatorie incognito cu trenul si plina de peripetii, pe ruta Düsseldorf-Bonn-Freiburg-Zürich-Viena-Budapesta, Principele Carol a ajuns la Bazias, pe data de 8 Mai 1866, loc de unde s-a îmbarcat pe un vapor dunarean care l-a dus pâna la granita cu România, posedând un Pasaport fals, calatorind deghizat ca \”om de afaceri\”, deoarece între Germania si Austria exista la acea data o stare conflictuala.
La 10 Mai 1866, Principele Carol a sosit la Bucuresti, capitala României, întâmpinat de multimi entuziaste. Acel moment a reprezentat /nasterea Dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen, în acelasi timp si începutul unei perioade de profunde schimbari în societatea româneasca. România în acea vreme avea statut de tara aflata sub suzeranitatea turca. Principele Carol a primit titlul de Domnitor jurând credinta în fata Adunarii parlamentare.
În 1869, Domnitorul Carol s-a casatorit cu Elisabeta de Wied (alias Carmen Sylva), iar în 1871 a dat nastere pe pamântul României al primei principese din acea dinastie, care a purtat numele de Maria. Din nefericire, principesa a decedat la vârsta de numai 3 ani, în urma unei boli necrutatoare în acea vreme – scarlatina.
Primii ani de domnie, nu au fost prea usori pentru Carol. Domnitorul s-a adaptat destul de greu la viata politica agitata a Principatelor Unite, motiv pentru care în preajma anului 1870, era decis sa abdice. Dar, timpul a hotarât altfel si Principele s-a remarcat, în timpul razboiului pentru Independenta, în fruntea armatelor ruso-române. PROCLAMAREA INDEPENDENTEI ROMÂNIEI FIIND ÎN ZIUA DE 10 MAI 1877, constituind un moment extrem de important în dezvoltarea statului modern român, moment în care Principele Carol a avut o contributie esentiala.
Afirmarea României ca tara europeana independenta, a facut necesara schimbarea statutului ei de Principat. Astfel, în 1881, Carol I primeste titlul de Rege, România devenind REGAT. Dupa proclamarea Regatului, Carol I l-a desemnat ca mostenitor al tronului pe Ferdinand, cel de-al doilea fiu al fratelui mai în vârsta. Prin aceasta se asigura continuitatea Dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen pe Tronul României.
Domnia Regelui Carol I în cei 48 ani de domnie, au contribuit la schimbari majore în viata statului român. Regele era un om extrem de sever si disciplinat, cu o moralitate impecabila. A încercat toata viata sa impuna colaboratorilor stilul sau meticulos de lucru. Regina Elisabeta spunea despre sotul ei ca /si în somn el poarta Coroana pe cap/. România a parcurs o perioada de dezvoltare marcata atât în domeniul economico-social, cât si în cel al culturii.
La declansarea Primului Razboi mondial, Regele Carol I nu s-a opus hotarârii Consiliului de Coroana de a nu se alatura Germaniei, dar acest moment a însemnat pentru el o grea lovitura. În 1914, Regele Carol I a decedat la vârsta de 75 ani, lasându-l pe Ferdinand, mostenitorul tronului, sa înfaptuiasca ceea ce el nu a putut sa realizeze, anume – pornirea la lupta, în fruntea armatelor române, împotriva tarii sale de origine si Unirea provinciilor românesti într-un singur stat.
Mormântul Regelui Carol I al României se afla în Biserica Episcopala din Curtea de Arges, alaturi de sotia sa Elisabeta, precum si al Regelui Ferdinand si Reginei Maria.
În Piata Palatului Regal din Bucuresti, unde se afla si Fundatia Carol I, a existat o statuie ecvestra a primului rege al României – Carol I – care dupa 1945 a fost demolata…