Pina cind
Anotimpuri in trecere sprijina poarta
Iesirii tale tacind spre altunde…
Deasupra furtuni, sub noi labirinturi,
Ezitari intre realitate si mituri…

Sclav al dorului controlat de gravitatii,
Gindu-mi devanseaza aripi si spatii
Biruintele cad precum fructele coapte
Mi-e somn inca de vise, mi-e spaima de soapte
Jertfele repetindu-se-n ajun de victorii
Mi-au anulat dorinta de glorii…
Dimineata-i confuza, noaptea-i in prag
Pe marea zborului m-agat de catarg
Si te strig incercind in vers sa te prind
De ninsori ma invalui, de stele m-aprind

Intersectind traectorii sper sa ma recunosti
O clipa vei sti si vei zabovi,
In trena vintului eu voi straluci
Pulberi de aur voi risipi
Si niciodata nu ma voi prabusi…Voi si vei reveni…
Ema Moran