1. Ce inseamna cardiopatia ischemica (CI)?
CI este boala de inima (cardiopatie) prin tulburari de circulatie a sangelui (ischemica). Aceasta inseamna urmatoarele:
• Ca orice alt organ din corp, inima are nevoie, de o buna aprovizionare cu sange. (Particularitatea aici este ca inima insasi pompeaza sangele in proprile artere)
• Aprovizionarea deficitara tulbura functia inimii, iar aceste tulburari se reflecta asupra intregului organism: rinichii formeaza mai putina urina, plamanii reusesc mai greu sa oxigeneze sangele, etc.
• Inima sufera si ea de pe urma propriei slabiciuni, cu aparitia manifestarilor obiective (scaderea fortei de contractie, tulburari de ritm cardiac) si uneori a celor subiective – durerea anginoasa (strangere in piept), sufocare, palpitatii, pierderea cunostintei, iar uneori simptome aparent fara legatura cu inima, precum dureri pe bratul stang, dureri de spate, de falca, de dinti, etc.
CI= scaderea fluxului de sange in arterele inimii (arterele coronare, sau simplu, “coronare”), insotita sau nu de simptome, si/sau de daune obiective asupra inimii sau altor organe
2. Cum poate inima sa fie in acelasi timp si cauza, si victima aceluiasi fenomen?
Inima are mai multe componente, a caror functie este partial independenta:
• vasele de sange (coronarele), care aprovizioneaza…
• …muschiul inimii (miocardul), care pompeaza sangele catre diversele organe
• invelisul exterior al inimii (pericardul), “husa de aparare” a inimii
• captuseala inimii (endocardul), cu ale sale falduri (valvele cardiace), care asigura ca in interiorul inimii sangele sa circule inspre iesirea spre aorta, artera care conduce sangele in tot corpul, precum si spre artera pulmonara, , artera care conduce sangele la plamani.
Deseori, vasele de sange se ingusteaza si nu mai aprovizioneaza normal miocardul. Cu alte cuvinte, coronarele se imbolnavesc mai intai, avand ca rezultat imbolnavirea “altei parti” a inimii – miocardul.
3. In ce consta boala vaselor de sange din cadrul CI?
Vasele de sange nu sunt conducte inerte, ci niste organe complexe, cu boli specifice, dintre care de departe cea mai frecventa este reducerea calibrului interior prin depunere de grasimi (in special, colesterol), cu ingreunarea circulatiei sangelelui, adica CI.
4. Este CI o boala periculoasa?
Depinde de severitatea ingustarilor si de prezenta mecanismelor de aparare, precum este conturat in tabelul de mai jos.
Ingustari Aparare Pericol Exemplu
severe crescuta scazut astupare treptata a vasului, cu formarea unor vase noi, care ocolesc punctul bolnav
severe scazuta crescut astupare subita a vasului, cu aparitia infarctului
modeste crescuta scazut astupari minore ale vaselor, fara pericol de cheaguri, la o persoana fara factori de risc
modeste scazuta scazut ca mai sus, dar factori de risc prezenti
Analogie: slabirea jetului de apa la dus, cand sunt probleme cu tevile. Slabirea jetului poate fi nesemnificativa, dar in alte cazuri intreruperea apei poate fi completa. In plus, conteaza nu numai cat de tare a scazut presiunea la apa, dar si cat de pregatiti suntem pentru aceasta problema – e mai putin grav (desi e o sacaiala zilnica) daca apa la dus e complet oprita cam de o luna (ne obisnuim sa ne spalam la robinet), decat sa se opreasca apa brusc, pe neasteptate, tocmai dupa ce ne-am sapunit.
Mama mea a suferit de boala asta, de foarte tanara! Intr-o zi a fost gasita pe jos. Suferise o comotie cerebrala.
Timp de sapte luni , revenindu-si a fost paralizata. O duceam cu scaunul cu rotile. Intr-o zi istoria s-a repetat.
La spital mi s-a cerut consimtamintul sa i se faca o interventie de distupare a arterelor. Cica erau blocate 90%.
Nu am inteles niciodata ce si cum, dar dupa alte patru zile de dupa interventie mama mea a murit. (sa-i fie amintirea Binecuvintata!)
Tin sa cred ca mai bine o lasam sa moara fara interventie. Dar comisia doctorilor mi-a cerut consimtamintul, adicalea era ultima ei sansa de supravietuire. Si acum imi pare rau ca am dat consimtamintul!
Ce crezi ca trebuia facut?
levana
Draga Levana,
Este, desigur, greu de spus. Din relatarile ce mi le furnizezi, pare ca mama sa fi suferit nu de un infarct cardiac, ci de unul cerebral.
Cum ateroscleroza este o boala ce afecteaza mai toate vasele de sange, deseori riscul de infarct cerebral si de infarct cardiac coexista.
Daca arterele asupra carora s-a intervenit sunt cele cardiace, probabil ca, de fapt, cele doua patologii coexistau la mama, si s-a actionat pe ce era mai la indemana sa se actioneze, caci interventia asupra arterelor cerebrale este mai complicata.
Dar toate acestea sunt supozitii, caci nu imi sunt in intregime clare datele cazului concret.
Cele mai bune ganduri
G.A-E
Nu pot decit multumi pentru cele explicate. Sunt lucruri pe care nu le mai poti repara. Trebuie sa te resemnezi pina la urma…cu cele mai sincere urari de bine,
levana