Am fost tentat sa intitulez aceasta prezentare a unei artiste care isi combina talentul si dragostea pentru pictura cu temele biblice “Iudaism si spiritualitate” sau “Mostenire si identitate iudaica” – in intentia de a surprinde cit mai bine esenta creatiilor ei. Pentru ca arta iudaica, careia ea i se dedica cu pasiune, isi extrage acel univers aparte din strabunele radacini biblice care au hranit cu darnicie cultura universala. Implicatiile si legaturile artei iudaice cu aceste valori cultural- artistice sint parte dintr-o bogata si perena mostenire.

Carol Racklin-Siegel se consacra acestui orizont tematic in permanenta cautare a cheilor identitatii ei. Am cunoscut-o la recomandarea scriitoarei Getta Berghoff cu care se inrudeste. Radacinile romanesti ale pictoritei se impletesc cu cele americane, continuindu-se in Tara Sfanta, aproape de izvoarele cautate. Carol a ajuns in Israel cu o carte de vizita impresionanta, dupa ce s-a facut stiuta in Statele Unite ca pictor pe matase, specialista in design graphic, ilustrator de carti.

Ilustrarea Bibliei nu este o misiune simpla , mai cu seama dupa ce mari maestri ai artei universale si-au cautat adesea subiectele in textele vechiului testament. Carol Racklin- Siegel opteaza pentru o linie lirica, sentimentala in care primeaza atasamentul si identificarea. Ea se implica subiectiv in relatia temelor antice cu viata reala, confera lucrarilor ei interesante conotatii actuale. Geneza si turnul Babel, arca lui Noe si scara lui Iacov, visul faraonului si talmacirea lui Iosef devin istorii familiare . In paralel, Copacul vietii sau istoria Exodului, vietile patriarhilor si matriarhelor, dincolo de intelepciune si generozitate, aduc orizontul tematic foarte aproape de hotarele contemporaneitatii.

Privitorul creatiilor artistei va descoperi legaturi intuitive si se va identifica implicit cu personajele. O discreta functionalitate taditionala si o forma de expresie tipica (bazata pe personalitatea artistei), fac vizibile relatia cu lumea inconjuratoare. Atitudinea personala si independenta spirituala confera picturilor ei elementul originalitatii. Atmosfera evocativa ne introduce in subiect, fondul completeaza atmosfera, miscarea da senzatia si relatia cu infinitul. Interpretarea literala a Bibliei este excelent tradusa in cea figurativa prin limbajul universal al insemnelor si valorilor artei plastice. Inca o dovada ca Arta buna se implica in toate aspectele existentei.

“arta iudaica”sau “iudaism si spiritualitate”sunt sintagme imposibile.
autorului articolului nu-i este cunoscut cele scrise in biblie:sa nu-ti faci chip cioplit si nici un fel de asemanare cu cele ce sunt in cer pe pamant si in ape(vezi exodul 20/4)
se pot asocia artele cu artisti evrei(nu toti evreii accepta iudaismul asa cum exista arabi crestini sau romani budisti)dar nu cu iudaismul care exclude artele,este refractar la stiinte si in general la tot ce este profan.exista si au existat celebritati ca Chagal,Modigliani,Barenboim,Einstein etc.etc.dar acestia au fost sau sunt evrei etnic dar nu din punct de vedere religios;articolul este un elogiu adus artistei mentionate sau o apologie a iudaismului?
dr.r.neumann