In ajunul publicarii raportului de tara al CE, primiti va rog mai jos (si atasat) scrisoarea-apel a 16 organizatii din societatea civila, solicitand desecretizarea integrala a tuturor contractelor de achizitii publice si privatizare in Romania.
Ne afirmam astfel disponibilitatea de a coopera
cu autoritatile pentru a legifera si pune urgent in practica aceasta masura de reforma a administratiei publice – de altfel, destul de simpla – si solicitam sprijinul tuturor celor interesati, in special al presei, in acest scop.
Semnatarii
N.R. Celor 16 semnatari ai scrisorii li se alatura si Fundatia pentru Strategii de Comunicare.
—————
SCRISOARE DESCHISĂ
Către:
Parlamentul României
Preşedinţia României
Guvernul României
Bucureşti, 24 octombrie 2005
Apel pentru legiferarea publicării automate şi integrale a tuturor contractelor de achiziţii publice, concesiune şi privatizare, imediat după semnarea lor
De ani de zile societatea civilă din România luptă pentru instituirea principiului transparenţei ca instrument principal de luptă împotriva corupţiei şi a proastei guvernări. În anii din urmă s-au înregistrat succese notabile, precum adoptarea legilor accesului la informaţie publică, transparenţei deciziei, sau introducerea, în mai multe etape, a unor formulare foarte stricte de declarare a averii şi intereselor demnitarilor şi funcţionarilor publici. Există în continuare sincope în aplicarea practică a acestor reguli noi. Cu toate acestea, principala lor calitate este că deschid mediul politic şi administrativ către public şi presă, potenţând un mecanism de control care este eficace, echidistant şi care nu costă nimic pe contribuabil.
Organizaţiile semnatare ale acestui apel cer autorităţilor române să facem împreună un pas mai departe, atacând una din zonele sensibile ale mediului de afaceri în România: privatizările şi achiziţiile publice. În momentul de faţă, legea accesului la informaţia de interes public (544/2001) ar trebui în principiu să faciliteze accesul la astfel de documente; în practică, după cum bine ştiţi, acest lucru nu se întâmplă, în special în domeniul la care ne referim aici. Unele companii naţionale sau chiar agenţii guvernamentale se consideră în mod abuziv exceptate în baza statutului lor. În plus, chiar Guvernul României, ca să nu mai vorbim de alte autorităţi, a semnat în trecut contracte de achiziţii sau privatizare în care a acceptat clauze de confidenţialitate complet nejustificate din punctul de vedere al interesului public, ce contravin practicii uzuale din statele occidentale.
Pentru a pune definitiv ordine în acest domeniu, organizaţiile semnatare solicită instituirea explicită şi urgentă în lege a principiului că orice contract de achiziţie publică, parteneriat public-privat, concesiune, privatizare, sau vânzare de active de către o companie de stat, devine automat public în momentul semnării sale. Aceasta înseamnă că, din punct de vedere practic, nici un astfel de contract nu poate conţine o clauză de confidenţialitate. Contractul urmează să fie făcut disponibil de autoritatea care l-a semnat, prin toate mijloacele pe care le are în mod rezonabil la dispoziţie (de exemplu, pe pagina de Web). Publicarea va fi integrală, cuprinzând toate anexele, iar obligaţia va acoperi toate instituţiile publice şi companiile cu capital majoritar de stat, pentru că interesul fundamental este să urmărim transparentizarea banului public.
De asemenea, prevederea va acoperi automat şi contractele deja încheiate, pentru că multe din acestea prevăd de fapt încetarea efectului clauzei de confidenţialitate în caz că aceasta contravine unei legi, chiar a uneia intrate în vigoare ulterior semnării contractului. Ceea ce propunem noi nu prejudiciază în nici un fel interesele materiale ale părţii private, fiind doar o obligaţie a autorităţii de a publica informaţie de interes general, ca atare neputând fi invocat contra noastră argumentul unei acţiuni retroactive păgubitoare.
Există o bună oportunitate de a rezolva această problemă acum, până la sfârşitul anului 2005, o dată cu revizuirea şi consolidarea într-o singură lege a cadrului normativ pentru achiziţii publice, concesiuni şi PPP, actualmente în curs. Ceea ce propunem noi este introducerea în aceste acte normative a unor paragrafe care să prevadă explicit obligaţia transparentizării, venind astfel în continuarea şi în sprijinul Legii 544/2001. Măsura ar garanta integritatea sistemului atât în viitorul apropiat, cât şi pe termen lung, când se mai aşteaptă mari privatizări şi contracte importante de lucrări publice, concesiune sau PPP.
Desigur, înţelegem că este normal ca propunerile de oferte trimise de participanţii la o licitaţie publică să rămână în zona secretului de afaceri – dacă ei înşişi nu decid să le facă publice ulterior. Dar în momentul în care un candidat a fost declarat câştigător şi se semnează contractul, încetează orice motiv de confidenţialitate şi primează interesul transparentizării banului public. De asemenea, înţelegem că unele părţi din contractele privind apărarea naţională ar putea rămâne informaţie clasificată, dar aceste situaţii trebuie să fie circumscrise strict acestui domeniu, limitate ca număr, şi aplicabile doar datelor tehnice sensibile, nu parametrilor generali ai contractului – şi în nici un caz celor financiari.
Măsura propusă de noi este simplă (câteva paragrafe de lege), nu presupune costuri de nici un fel şi crează patru avantaje majore:
· Înlătură în mod clar posibilitatea ca autorităţile publice şi companiile naţionale să se prevaleze de diverse clauze ambigue pe care le introduc în contractele de achiziţii sau vânzări, pentru a refuza furnizarea de informaţii publice.
· Nu doar combate, dar chiar previne corupţia şi elimină acele suspiciuni, uneori poate nemeritate – după cum s-au plâns de multe ori oficialii români – care planează asupra mediului de afaceri în România.
· Protejează oficialii care negociază şi semnează asemenea contracte, pentru că punctele sensibile pot fi sesizate şi discutate imediat, înlăturând astfel dezvăluirile şi scandalurile cu iz de răzbunare politică după schimbarea guvernului.
· Constituie un model de bună practică ce poate propulsa România din poziţia de codaş, într-una de fruntaş în Europa, aşa cum s-a întâmplat deja în câteva cazuri (de exemplu, cu declaraţiile de avere), exact în domeniul sensibil al administraţiei publice şi luptei anti-corupţie, unde am fost mereu criticaţi de partenerii europeni.
Adoptarea şi punerea urgentă în practică a unei asemenea măsuri simple de transparentizare poate constitui un punct important pe lista de realizări trimise la Bruxelles înaintea următorului raport de ţară din primăvara-vara lui 2006. În ce ne priveşte, noi vom susţine public demersurile autorităţilor, partidelor şi politicienilor care se vor implica în această iniţiativă.
Acest apel este iniţiat de 14 organizaţii membre ale Coaliţiei pentru o Guvernare Curată, plus încă patru organizaţii ne-membre ale CGC. La el se pot ralia în termen de 15 de zile şi alte organizaţii sau asociaţii care îmbrăţişează principiile transparenţei, printr-un email cu date complete (contacte, adresă) către office@sar.org.ro. Apelul cu toate semnăturile va fi trimis ulterior pe cale oficială destinatarilor. Sorin Ioniţă (SAR) şi Dan Vişoiu (RTT) pot fi contactaţi între timp pentru detalii.
Societatea Academică din România (SAR)
Romania Think Tank (RTT)
Alianţa Civică
Agenţia de Monitorizare a Presei „Academia Caţavencu”
Centrul pentru Jurnalism Independent
Freedom House România
Apador CH
Grupul pentru Dialog Social (GDS)
Societatea “Timişoara”
Asociaţia Pro Democraţia
Fundaţia pentru o Societate Deschisă
Asociaţia pentru Protecţia şi Promovarea Libertăţii de Exprimare (APPLE)
Academia de Advocacy
Grupul de Economie Aplicată (GEA)
Transparency International, România
Institutul pentru Politici Publice (IPP)
Fundatia pentru Strategii de Comunicare (FSC)