In fiecare dimineata, ma indrept agale spre cutia de chibrituri la care seful meu ii spune, pe un ton sarcastic, birou. Femei trecute de mult de prima tinerete se perinda prin fata mea, iar furnicarul iscat imi ofera o perceptie demoralizanta a realitatii.
“E reducere la 38.000…”. Crema intelectualitatii s-ar putea sa nu stie despre ce gen de “Boutiqe-uri” vorbesc. Sau, din contra, ei stiu mai bine. Invazia de produse second-hand ce sondeaza piata romaneasca, e tot mai cuprinzatoare. Vrei sa iti cumperi o haina, ai “Second-Hand”. Visezi de mult la un sandwich-maker, il gasesti la “38.000”. Din pacate, si cultura noastra tot la nivelul acesta se afla. In difuzoarele vecinului de la 3, Gutza ii canta iubitei din toti ranunchii. E lipsit de importanta faptul ca nu are nici cele mai elementare notiuni de gramatica. Ce daca vocabularul sau are doar cateva cuvinte pe care le repeta obsesiv, iar si iar? Important e faptul ca am importat de la vecinii nostri lucrurile pe care ei le considera iesite din uz.
Cand vin rudele din Germania ne aduc haine pe care nemtii le vand in fata garajului cand nu se mai folosesc de ele. Matusa din Italia ne trimite pantofi purtati cine stie cat timp. Cand vrem sa ne innoim garderoba, nu ne permitem sa mergem la un magazin specializat. Mergem la “38 shop-ul” din colt. Acolo cumparam cirorapi pentru bunica, un pulover pentru tata si niste pantofi pentru noi. Si cu cateva sute de mii, ne-am asigurat pentru iarna. Traim in Romania. Asta ar putea reprezenta o scuza destul de buna. Dar suntem sortiti aceleiasi soarte pana in momentul in care vom reusi sa depasim mentalitatea “cantitate versus calitate” .
Cred ca sloganul “vei reusi sa-ti indeplinesti visele in masura in care vei munci pentru ele” e uitat pe undeva printr-un ungher. L-am aruncat acolo, impreuna cu ambitia, increderea si fidelitatea fata de propria noastra persoana. Zace printre foile romanelor pe care le-am citit in copilarie. Acum nu mai avem timp de citit. Traiasca telenovelele. Tot un fel de cultura second-hand e. Am ales, (in)constient, sa le ignoram. Parca nu mai are rost. Oricum vecinul de la 3 fura de la Rompetrol mai mult decat apucam sa cheltuim intr-o viata. Masina noua pe care si-a cumparat-o in leasing acapareaza atentia vecinilor. Dacia pe care am cumparat-o in ’85 da semne tot mai mari de oboseala. Noroc cu magazinul de piese auto second-hand. E chiar peste drum de cel care vinde electrocasnice la jumatate de pret. Nu mai conteaza acum de unde provin obiectele vandute. Ideal pentru vanzatori, chilipir pentru clienti.
Si atunci sa mai vorbim despre constiinta lucrului bine facut? Parca mi-am primit portia de “idealisme” second-hand pe ziua de azi. Ma duc pana la colt. Tocmai s-a deschis un magazin nou. Da. Magazin cu produse la 38.000 (3, 8 RON). Poate gasesc si eu ceva frumos.