De la un preot catolic stiu o anecdota cu un rabin. Acesta isi tinea banii, fireste, intr-o banca. In fiecare saptamana, in ziua dinaintea slujbei, el se ducea la banca, scotea o suma considerabila pe care o returna imediat luni. Si facea acest lucru saptamana de saptamana. Pana cand directorul bancii l-a intrebat: „Rabbi, ce e cu acest obicei al tau? Scoti bani in fiecare weekend si-i aduci inapoi neatinsi”. Rabinul a zambit si i-a replicat: „Stii, eu tin slujbe in fiecare sambata. Ei bine, afla de la mine ca altfel vorbesti atunci cand ai bani in buzunar”.
Istet rabinul acesta, nu-i asa? Fin cunoscator al dimensiunii pamantene a omului, recunostea sprijinul banului in mentinerea unui psihic sanatos. Cu alt aplomb vorbesti despre lucruri abstracte atunci cand ai buzunarul plin. Vocea iti devine sigura, zambesti mult mai larg, capeti o anume detasare care-ti permite sa sustii orice discutie polemica. Mai mult, devii cel mai bun ascultator si sfatuitor in acelasi timp. Pentru ca banii iti dau rabdare. Banii iti dau dreptate. Banii iti dau intelepciune.
Ii privesc pe bogatii nostri, cei curtati de posturile de televiziune pentru a aparea in diverse showuri. Ce istet si simpatic parea dl Tantareanu, vesnic invitat al Marinei Almasan pe vremuri… Ce sfatos si inteligent pare Ion Tiriac, primul roman miliardar in euro… Ce femeie desteapta e Monica Tatoiu… Ce vivacitate si dezinvoltura la Gigi Becali…
Dar, vai, ce drama la Romanita Iovan, creatoarea de moda care valoreaza 6 milioane de dolari si al carei sot a ucis cu sange rece si sub pretextul legitimei aparari un hot care voia sa o stearga speriat din casa lor. Ce sclipiri trebuie sa fi avut in ochi dl Adrian Iovan, sotul femeii care valoreaza 6 milioane de dolari, cand a apasat pe tragaciul pustii de vanatoare… Ce mecanism interior s-o fi starnit in capul dlui Iovan la vederea prapaditului de hot, venit cu mainile goale sa cotrobaiasca prin bijuteriile familiei… Cum s-o fi dezvoltat in el sentimentul „proprietatii private” care trebuie aparat cu orice pret!
Cand ai o avere uriasa in spate, parca si reflexele ti se dezvolta, vederea ti se ascute, capeti aptitudini nebanuite, principii solide. „Proprietatea privata” a unei garsoniere de 15.000 de dolari o aperi cu un zavor de doi bani la o usa de placaj. Dar un principiu de 6 milioane de dolari merita un arsenal de vanatoare, nu-i asa?
La urma urmei, altfel apesi pe tragaciul ucigas atunci cand ai bani in buzunar…
O anecdota care nu mai starneste rasul nimanui.
Mediatizarea excesiva poate deveni un rau greu de indreptat. Cred ca nu este bine sa transformam acest caz intr-un exemplu despre ce merita spargatorii de case, ca sa-i invatam minte. Cred ca nu este bine sa facem din acest caz un subiect de propaganda pentru drepturile infractorilor, uneori mai importante parca decat drepturile oamenilor corecti. Cred ca lucrul cel mai important este sa se afle exact ce s-a intamplat, ceea ce nu este simplu, pentru ca din primul moment au aparut informatii contradictorii si confuzie. Iar sentinta finala sa fie oglinda rece a legii (a legii din Romania, buna sau rea, pentru ca aici s-au petrecut faptele) si sa nu incurcam criteriile, luand decizii de ochii opiniei publice, pe baza principiului atat de drag noua „bate saua, sa priceapa iapa”. Cat despre suma din buzunarul cui apasa pe tragaci, da, cred ca diferentele de ordin financiar si de statut social dintre cele doua parti constituie un si ele un test pentru organele de ancheta si sper sa fie trecut.