in
camera
portocalelor
uriase
doar
aerul cu tine
respira
in
somn
resoul fochistului
fredoneaza say what you want
texas –
si
paturi albastre
iti ascund
varsta
vieti monahale
tarziu
degetele
privesc
neputincioase
spectacolul
umbrelor
la
numarul doisprezece
cand
pictezi
depresii
pe
umarul meu
stang