Am observat in ultimii ani, la inceput un pic uimita si mai apoi bucuroasa, interesul publicului larg pentru articole despre sanatate. Nu numai ca oamenii cauta informatii dar au inceput sa puna si intrebari atunci cand anumite aspecte nu sunt suficient de bine acoperite. Datorita rubricilor de sanatate (in revista online „Familia ta” si in cotidianul „Cronica romana”) la care am colaborat am inteles care sunt nevoile informative ale cititorilor. Am invatat cum sa ma documentez si cum sa scriu despre sanatate in asa fel incat sa raspund la cat mai multe intrebari.
Atunci cand m-am alaturat echipei „ACUM” am sesizat ca lipsea o astfel de rubrica, asa ca am propus-o. Si iata, acum suntem la inceput de drum. Spun „suntem” pentru ca va invit sa invatam impreuna, sa dezbatem si sa cautam raspunsuri la intrebari. Fie ca pacienti, fie ca medici, fie ca jurnalisti cu ceva experienta in domeniu. Pentru ca sunt convinsa ca doriti ca aceasta rubrica noua sa reprezinte, in timp, un reper informativ; stiu ca nu putem reusi decat impreuna. Si nu e un slogan. Cred cu adevarat in puterea unei echipe de a transforma o idee buna intr-un lucru apreciat si eficient.
—
Intrebare:
Care sunt disfunctiile glandei tiroidiene?
Victor Stuparu, Toronto
Tiroida este o glanda situata in zona cervicala anterioara. Ea are doi lobi si un istm care creeaza aspectul deja cunoscut de fluture. Desi este mica din punct de vedere al dimensiunilor, tiroida are un rol important in producerea hormonilor care influenteaza intreg organismul: metabolismul celular, dezvoltarea si functionarea sistemului nervos central, al sistemului cardiovascular, al aparatului digestiv si muscular. Felul in care functioneaza tiroida controleaza starea si culoarea parului si a pielii, temperatura si greutatea corpului, fertilitatea si, in cazul femeilor, ciclul menstrual. Este foarte important sa retinem ca iodul este componenta esentiala a hormonilor tiroidieni. Excesul sau deficienta acestora produc disfunctionalitati ale tiroidei. Formele clinice ale acestora sunt: hipertiroidismul (exces de hormoni tiroidieni) si hipotiroidismul (deficienta de hormoni tiroidieni).
Hipertiroidismul se manifesta prin gusa multinodulara toxica, boala Graves-Basedow si prin adenomul toxic. Aceste afectiuni sunt caracterizate prin nervozitate, anxietate, intoleranta in privinta temperaturilor ridicate, ochi bulbucati si ritm cardiac accelerat. Pielea suferinzilor de hipertiroidie este fina si calda la atingere, de culoare roza. Desi se hranesc frecvent si cu cantitati apreciabile, persoanele cu hipertiroidie pierd vizibil in greutate si sufera de diaree. Excesul de hormoni tiroidieni provoaca repezeala pronuntata a miscarilor iar in cazul femeilor sunt frecvente amenoreele si menstruatiile neregulate.
Hipotiroidismul are urmatoarele simptome: somnolenta, depresie, senzatie de „gauri in memorie”, toleranta scazuta la frig, ritm cardiac scazut si edeme periorbitare. Pielea este galbena, uscata, rece si aspra la atingere. Parul pare sa cada inexplicabil si vocea este ragusita. Alte caracteristici ale deficitului de hormoni tiroidieni sunt: crampe musculare, constipatie, miscari lente, crestere in greutate, menstruatii neregulate si inferitilitate. Ambele tipuri de afectiuni pot fi asociate cu cresterea in dimensiuni a glandei si aparitia „gusei” (fie ea nodulara sau difuza). Gusa endemica apare la populatia din zonele in care deficitul de iod este pronuntat (Romania, Ucraina, Rusia, Germania, Turcia, Spania, etc.). Hipotiroidismul este de 5 ori mai frecvent la femei decat la barbati.
Functionarea tiroidei este afectata de toate schimbarile care apar pe parcursul maturizarii organismului unei femei, in perioada de graviditate si in cea de menopauza. Carenta de iod se agraveaza in timpul sarcinii cand necesitatile organismului sunt mai mari. Daca in timpul sarcinii si a perioadei de alaptare mama sufera de carenta de iod dezvoltarea creierului copilului va fi afectata (consecinta clinica este retardarea). Copilul se poate naste cu hipotiroidie, anomalii congenitale, greutate mica si risc crescut de morbiditate. La adolescenti deficitul de iod poate duce la surdomititate, nanism, etc. O femeie insarcinata diagnosticata cu hipotiroidism se poate confrunta cu nastere prematura, moartea fatului, hipertensiune, dezliprea placentei cu hemoragie, anemii, disfunctii cardiace si hemoragii masive dupa nastere.
Diagnosticarea disfunctiilor tiroidiene se face intr-o prima faza prin anamneza: pacientul ii spune medicului cum se simte si acesta identifica simptomele asociate. Se trece dupa aceea la palparea glandei pentru a fi sesizata schimbarea de dimensiuni. Daca aceasta nu este vizibil schimbata se face o ecografie volumetrica sau o scintigrafie. Aceasta din urma metoda semnaleaza posibilele anomalii si existenta sau absenta unor noduli. Sunt analizati, de asemenea, constituentii sanguini si markerii autoimunitatii tiroidiene. Dificultatea in cazul disfunctiilor tiroidiene nu este tratamentul ci diagnosticarea lor (din cauza simptomelor nespecifice, frecvent asociate cu viata cotidiana sau sarcina). In caz de hipotiroidism tratamentul consta in administrarea de hormoni tiroidieni sintetici care compenseaza lipsa celor naturali din organism. In caz de hipertiroidism se folosesc preparate antitiroidiene care blocheaza activitate in exces. Felul in care se administreaza aceste tratamente poate fi prescris numai de catre un medic endocrinolog.
Pentru a compensa deficientul endemic de iod medicii recomanda folosirea in bucatarie a sarii iodate. Exista si preparate naturiste cu rezultate foarte bune in tulburari tiroidiene: tinctura de sinziene asociata cu spirulina, dar tratamentul trebuie discutat cu medicul specialist care va putea sa-l dozeze pentru fiecare caz in parte.
Mi s-a umflat gitul in urma cu 5 ani cind am nascut. Articolul dumneavoastra m-a facut sa ma gindesc serios la posibila problema pe care o am cu glanda tiroida.