Mai ţii minte când ne plimbam pe calea ferată?
Trenurile circulau atât de rar!
Patru curse de persoane
Şi două marfare pitice, pe zi.
Aveam timp destul să ajungem
Până tocmai la semafoare.
Cu un zâmbet complice
Sub mustaţa lui mare,
Ferry Bacsy ne avertiza părinteşte:
„Aveţi grijă că se înoptează, copii!
La nouă trece cursa de Satu Mare”
Tu purtai tenişi albaştri, chinezeşti,
În picioarele frumoase, bronzate,
Iar pe bluză îţi sălta viguros
Insigna cu steluţă purpurie.
Săreai de pe o traversă pe alta
Numărând paşii până la joncţiunea următoare:
„Mă iubeşti, nu mă iubeşti.
Mă iubeşti, nu mă iubeşti.”
Aproape în totdeauna se potrivea să cadă pe „mă iubeşti.”
„Vezi dragă? Până şi calea ferată ştie!”
Se termina vacanţa şi iar plecam la şcoală;
Fiecare în altă parte.
Apoi toată iarna mă gândeam,
Şi ce lungă e iarna în Ardeal!
Că va veni vara
Şi vom ieşi seara din nou
La plimbare pe calea ferată.
Dan David, Los Angeles, 11-16-2004.