1. Starea romanului românesc
2. Festivalul de film Anonimul
3. Diverse
STAREA ROMANULUI ROMÂNESC
Alexandru Vlad: “Romanul românesc de astăzi cunoaşte o fază juvenilă. Nu e rău, doar că romancierii tineri trebuie să fie atenţi să nu se cantoneze exclusiv în perimetrul generaţiei lor. Deocamdată par s-o facă, şi cu ostentaţie chiar. Dar orice roman notabil trebuie să fie şi o modalitate a dialogului între generaţii. E de fapt, prin definiţie, şi un efort de universalizare a individului. […]
Deocamdată prozatorii noii generaţii sînt pentru literatură ceea ce a fost, să zicem, BUG Mafia pentru muzică. Se vine în întîmpinarea gustului, uneori din motive de marketing. Înainte de revoluţie literatura, cu seriozitatea ei, forma gustul. S-a întîmplat o mutaţie la care nu toţi scriitorii au fost atenţi, o mutaţie pe care unii au refuzat-o, preferînd să moară pe limba lor. Criticii ar avea ceva de făcut aici, dar de multe ori preferă să comenteze, eventual comparativ, doar rezultatele. Sau chiar să încurajeze ‘calităţile’ comerciale ale romanelor. Vom trăi şi vom vedea. Romanul este prin origine şi definiţie o specie ‘anticriză’, ca un antidot literar pentru diferitele momente de impas în evoluţia literaturii. A apărut de altfel tocmai cînd măreţele genuri medievale (epopeice, eroice, alegorice) îşi etalau inadecvarea.” (Vatra, Nr. 5-6 / 2005)
Dan Stanca: “Romanul românesc astăzi este exact oglinda societăţii în care trăim. Dacă avem un pansexualism devastator, aceasta nu e decît reflexul în pagina scrisă a unei lumi ieşite din ţîţîni, care a călcat în picioare jena şi cenzura în sensul bun al cuvîntului. Nu are nici un rost să fim pudici, dar nici să ne dăm poalele peste cap. Consider că orice scenă pornografică pe care o realizăm trebuie răscumpărată prin alte pagini dense din punct de vedere ideatic şi sufletesc. Altfel nu ajungem decît nişte marionete ale scrisului care acţionează doar dacă sînt excitate.
Fără îndoială, putem ignora realitatea, sînt ultimul care aş face acest lucru. Nu sînt de acord cu parabolele uscate, situate în spaţii imaginare, nu pledez în favoarea utopiilor şi ucroniilor. Cred însă foarte mult în posibilitatea romanului contemporan de-a recupera istoria atît naţională cît şi universală şi în acest fel de-a reuşi să privească spre viitor, împlinind astfel una din funcţiile de bază ale romanului, aceea de-a profetiza.” (Vatra, Nr. 5-6 / 2005)
Gabriela Adameşteanu: “Aş spune că în acest moment romanul românesc nu stă foarte bine pentru că (fără îndoială cu motivaţii diverse) autorii nu au avut dăruirea perseverentă, puterea, timpul etc. pe care le cer astfel de piese grele de mobilier literar. Am citit cîţiva autori foarte tineri, mi-a plăcut prospeţimea, noutatea, deschiderea spre social, dar mi s-au părut mai puţin interesaţi de produsul în sine cît de dorinţa de a epata cititorul: un drum, din păcate, prea scurt. Pînă la urmă, ceea ce trebuia să fie depăşirea tabu-urilor (reorientarea spre corp, sex, drog etc.) a început să arate ca manierism, inflaţie. Păcat, pentru că în aceste cărţi care nu vor rezista timpului se vede mina, ochiul, urechea unor posibili romancieri.” (Vatra, Nr. 1-2 / 2005
FESTIVALUL DE FILM ANONIMUL
Iulia Blaga: “La Sfîntu Gheorghe toţi cei selecţionaţi sînt deja cîştigători, fie şi pentru faptul că, de pildă, preselecţia scurtmetrajelor a fost o adevărată bătălie, unde din 550 de filme înscrise au rămas 48. Şi probabil că dacă ‘filmul nu e o felie de viaţă’ (iarăşi o idee a lui Peter Greenaway), nici un festival de film nu este – dar e un clopot de sticlă bizar, oamenii care petrec cîteva zile împreună nu sînt legaţi decît prin fire transparente şi iluzorii, iar dacă ‘cinematograful îşi trăieşte ultimele zile’ (tot Peter Greenaway), Anonimul e unul dintre frumoasele lui cîntece de lebădă.” (România Liberă, 18 august 2005)
Alex. Leo Şerban: “Pentru că am fost fiţos şi n-am avut încredere în prima ediţie a festivalului ‘Anonimul’, cei care-l fac s-au gîndit să-mi mai dea o şansă şi să mă invite şi anul acesta. Am fost, am văzut – şi, iata, îmi pun tone de cenuşă în cap: festivalul e cool! […] Cei care credeam – frecînd festivalurile an de an – că acestea nu sînt decît un job ‘nine to five’ în care te duci să pontezi şi, vorb-aia, ştii cînd începi, dar nu ştii cîn termini (‘patronul’, nemilos, fiind filmele), am fost puşi în situaţia de a ne revizui noţiunea de ‘festival’: de fapt, este chiar asta – o sărbătoare.” (Dilema veche, Nr. 84, 26 august – 1 septembrie 2005
Sorin Marin: „De ce la Sf. Gheorge? Vreau sa schimb lumea. Da, sunt nebun! Cinematografia construieste eroi si modele de viata, dar exista pericolul de a porni pe un drum gresit. Cinematografia mondiala este o afacere de miliarde de dolari (de sute de ori mai mult decat PIB-ul Romaniei!), iar festivalurile tind sa devina evenimente exclusiv mondene, reci, formale. Lipsesc dialogul, schimbul de idei, sentimentele. La Sf. Gheorghe timpul curge altfel, mai incet, acolo este un pamant nou, o zona cu un potential extraordinar, care va avea aportul ei in determinarea destinului omenirii. Am facut ocolul pamantului in incercarea de a gasi un loc surprinzator si cu energii bune. Sf. Gheorghe este de departe cel mai potrivit.” (Banii noştri, 13 august 2005)
DIVERSE
Ana-Maria Onisei: “În fiecare duminică seară, începînd cu ora 23, Cătălin Ştefănescu pune faţă în faţă, cu aerul său boem şi stilul degajat, oameni simpli şi personalităţi ale culturii româneşti. Emisiunea e bine închegată, are suficient temperament încît să nu cadă în plictisitor, iar dialogul e de-o francheţe molipsitoare. […] Ceea ce reuşeşte în ‘Garantat 100% ţine de dezbaterea occidentală, dar mai cu seamă de normalitate. Un concept adesea uitat în media româneşti. Nu e nimic extravagant în a şti să-ţi controlezi invitaţii, în a fi o prezenţă discretă, dar profesionistă şi, alături de echipă, din rîndurile căreia fac parte Silvia Ciurescu şi cîţiva jurnalişti de la Cluj, în a şti să aduci publicului larg un Pascal Bruckner, Andrei Pleşu, Andrei Şerban, Teodor Baconsky, Răzvan Exarhu sau Johnny Răducanu, fără a insista pe latura elitistă a discuţiei.” (Suplimentul de cultură, Nr. 36, 30 iulie – 5 august 2005)
Robert Şerban: “‘A cincea roată’ continuă să se învîrtă din fidelitatea pentru un lucru în care cred atît eu, cît şi foarte mulţi alţii: telespectatorii, invitaţii, managerul postului Analog TV, doamna Raluca Gavra. M-am gîndit de cîteva ori să renunţ la a mai face emisiunea, enervat de tot felul de chestiuni minore, ce ţin de bucătăria unei televiziuni. Însă eu sînt conştient că această televiziune ţine ‘A cincea roată’ (de cinci ani) în fereastră, ca pe copilul cel frumos şi deştept, şi mi-am zis că nu se cade să-i retez tocmai eu spiţele cu satîrul din bucătărie. Mai bine le tai degetele ajutorilor de bucătari care sînt nepricepuţi! Şi cînd am ieşit stors din platou, mi-a trecut prin cap să pun punct şi să fac altceva. Însă tot timpul a apărut o provocare (o carte uluitoare, o expoziţie de artă interesantă, un ‘personaj’ nemaipomenit, un eveniment… apetisant) care mi-a pompat aer în… roată.” (Ziarul de duminică, Nr. 32 (263), 12 august 2005)
Cronicar: “O adevărată bibliotecă de vară este nr. 54 din Lettre Internationale, un număr de citit obligatoriu integral. Cîteva foarte interesante texte la zi despre China (Isabel Hilton), Turcia (Rodica Culcer), Italia (Sergio Benvenuto), Irak şi teroriştii Islamului (William Langewiesche, respectiv Patrice Claude cu o biografie a sinistrului Al-Zarkaoui), un interviu foarte uman cu Saul Bellow luat de Norman Manea în 1999 (…), prima parte a unei excelente conferinţe despre reportaj a uniu excelent jurnalist: Ryszard Kapuciski, precum şi două eseuri din categoria celor esenţiale: Ritmul creierului de Oliver Sacks şi Cartea sau viaţa de George Steiner.” (România literară, Nr. 31, 10-16 august 2005)
Reviste electronice
revist@ – grupaj din principalele reviste culturale (22, Dilema veche, România literară, Observator cultural, Adevărul literar şi artistic, Ziarul de duminică, Suplimentul de cultură) (100-150 K). Se afişează săptămînal (de obicei lunea) pe portalul cultural LiterNet. “Revista lui Alin este un soi de memorie condensată a efemerului jurnalistic – paginile aurii ale gesturilor noastre recente: eşti în ea, deci exişti!” (Alex. Leo Şerban). Se distribuie la 950 de abonaţi în weekend.
cinem@ – grupaj cu informaţii şi comentarii despre cele mai bune filme de pe posturile TV (100-150 K). Contribuie la educaţia cinematografică, dezvoltarea spiritului critic şi vizualfabetizare. “În societatea de astăzi care cunoaşte o expansiune uriaşă a vizualului în cele mai diverse şi neaşteptate forme, a învăţa să priveşti devine o necesitate practică.” (Mircea Vasilescu) Se distribuie la 800 de abonaţi în weekend.
no comment – un anunţ ciudat, o informaţie care te buimăceşte, o scenă care te lasă gură-cască. (50-100 K) “Fiecare manipulat trebuie să aibă cel puţin un minut pe zi de ‘No comment’, într-o ţară ca a noastră unde în fiecare tramvai de mult scrie clar: ‘manipulantul nu stă de vorbă cu pasagerii’.” (Radu Cosaşu) Se distribuie la 1.000 de abonaţi în weekend.
Pentru abonament gratuit menţionaţi opţiunile într-un mesaj la alin@cristea.com
Pentru renunţare la abonament menţionaţi “sfîrşit” lîngă opţiuni
for iulia blaga ,there is long time